Newsletter


Pentru abonare introduceţi adresa de e-mail

Rss feed


[Noutati prin RSS]
Adauga la contul tau Google



Vă recomandăm



Adolescenţii troglodiţi
Adolescenţii troglodiţi
Emmanuelle Pagano


Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj
Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj
Ovidiu PECICAN


Azi-noapte am văzut-o
Azi-noapte am văzut-o
Drago Jančar


Bulgări de zăpadă. De la Isus la Mircea Eliade şi înapoi
Bulgări de zăpadă. De la Isus la Mircea Eliade şi înapoi
Dennis A. Doeing


Când tata m-a învăţat să fluier
Când tata m-a învăţat să fluier
Stefano Zecchi


Cartea parabolelor
Cartea parabolelor
Per Olov Enquist


Casă de zi, casă de noapte
Casă de zi, casă de noapte
Olga Tokarczuk


Cezar Petrescu. Fascinaţia romanului
Cezar Petrescu. Fascinaţia romanului
Ştefan Dărăbuş


Cultură, confesiune, etnie şi rasă în Transilvania, Câmpia Tisei şi Panonia
Cultură, confesiune, etnie şi rasă în Transilvania, Câmpia Tisei şi Panonia
Octavian Căpăţînă




Meta tag


Casa Carttii de Stiinta Cluj-Napoca casa cartii de stiinta editura cluj napoca carti publica online biblioteca librarie vinzare autori lucrari academice noutati editoriale redus comenzi editura romaneasca edituri literatura cultura romana romaneasca romaneste romanesti autori romani limba romana romanesc romanesti carti ebooks gratuit gratuite publicatii scriitori romani romanian litterature concurs concursul proza 2010 semne carte Artele Spectacolului Filologie Filosofie Istorie Literatură Metodică și Didactică Miscellanea Antologie Belgica.ro Biblioteca Esenţială Colecţia Biblioteca Indiană Colecția de Teatru Diaphora Didactica științelor Documente europene şi naţionale Educație Fizică și Sport Etnologie Grammatica Hypothesis Istorie La feminin Lecturi critice Limbi și literaturi străine Literatura europeană contemporană Locuri transilvane Muzică și coregrafie Poezie Praxis Proză Prozoteca Restituiri antreprenoriale şi tehnologice Romanul Francez Actual Scriitorii Transilvaniei Serie de autor Robert Cohen Ştiinţele Educaţiei Teatru Uniart Collection Univers preșcolar Arte vizuale Biblioteca Şcolară Biblioteca tânărului scriitor Biblioteca Valorilor Transilvane Cărţi pentru copii Debut Dicţionare Drept Economie Evocări , Memorii, Jurnal, Interviuri Geografie În afara colecțiilor ( Artele Spectacolului ) În afara colecțiilor ( Filologie ) În afara colecțiilor ( Filosofie ) În afara colecțiilor ( Istorie ) În afara colecțiilor ( Literatură ) În afara colecțiilor ( Metodică și didactică ) În afara colecțiilor ( Miscellanea ) Medicină Nordica Periodice Proceedings Ştiinţă şi Tehnică Teologie



Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară

Teoremele gödeliene de incompletitudine






Autor:   Raymond M. Smullyan


Format: 17 x 24 cm
Pagini: 150 pag.
Anul apariţiei: 2019
Domeniu: Ştiinţă şi Tehnică
ISBN: 978-606-17-1397-4


26.00 lei



Apasă aici pentru a adauga produsul în coşul dumneavoastră de cumpărături

Traducere de Virgil Drăghici

     Teoremele gödeliene de incompletitudine, traducerea în limba română a studiului Godel's Incompleteness Theorems a matematicianului şi filosofului american Raymond M. Smullyan, reprezintă o analiză originală a fenomenului de incompletitudine, definit de Gödel, şi a nedecidabilității, două fenomene care, de-a lungul timpului, mai exact pe tot parcursul secolului XX, au fost corelate cu aspecte din filosofia modernă şi postmodernă.

     În 1931, în plină epocă modernă, Kurt Gödel, matematician, logician şi filosof austriac, afirmă că există „o știință deasupra tuturor, care conține ideile și principiile care stau la baza tuturor științelor”, ca mai apoi să demonstreze teoremele de incompletitudine. Aceste preocupări ale filosofilor şi ale specialiştilor în ştiințele exacte apar pe fundalul interogaţiilor moderne asupra adevărului (există un adevăr fundamental, general-valabil, suprem?), începând cu Nietzsche, care decretează epoca modernă ca fiind doar interpretare sub semnul unui „D-zeu (care) a murit!” Dacă filosofia nihilistă a lui Nietzsche este categorică, cel puţin în aparenţă, întrucât acest aspect este discutabil, Gödel adoptă relativismul, astfel încât toate demonstraţiile sale în logica matematică mizează pe rest. Prin urmare, nu este întâmplător faptul că cel mai bun prieten al său este Albert Einstein, care demonstrează fenomenul relativității.

 



 



 

Votează

2179 Rating: 5.5/10 (2 voturi )



Comentarii : (0)

Adaugă un comentariu