Veritabilă bibliotecă într-o carte, Dicţionarul analitic de opere literare româneşti comentează, la curent cu bibliografia de ultimă oră şi cu cele mai noi instrumente critice, operele reprezentative ale literaturii române de la începuturi şi până în imediata contemporaneitate. Dincolo de valoarea sa de lucrare de referinţă conţinând date importante privind evoluţia literaturii noastre, dicţionarul este şi un model de lectură şi valorificare a moştenirii culturale, înscriindu-se printre cele mai remarcabile şi mai solide lucrări ale ultimelor decenii şi alăturându-se marilor opere lexicografice/istoriografice care situează Clujul în fruntea intreprinderilor de acest fel realizate în România (să pomenim aici doar Clujeni ai Secolului 20, Dictionar Echinox A-Z. Perspectiva analitică, Dicţionar esenţial al scriitorilor români, Dicţionarul scriitorilor români, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan, Istoria literaturii maghiare din România, Dicţionarul cronologic al romanului românesc, Dicţionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga etc., etc.). Încă de la început, autorii – cercetători clujeni de competenţă cunoscută şi recunoscută, profesori ai Literelor clujene – îşi propuneau să ofere „un amplu repertoriu de opere reprezentative, ilustrând evoluţia poeziei, prozei şi dramaturgiei, de la origini până în actualitatea imediată.” Conceput (iniţial) în mai multe volume (patru, în final, apărute la Casa Cărţii de Ştiinţă), lucrarea conturează o bibliotecă esenţială a literaturii române. Dicţionarul lucrează selectiv, cu o exigenţă ghidată în principal de criteriul valorii estetice, dar nu lasă deoparte nici operele semnificative ca reper istorico-literar. Analitic fiind, dicţionarul nu se rezumă la furnizarea de informaţie, ci adaugă datelor de istorie literară (geneză, variante, ediţii etc.) şi o interpretare, un comentariu critic complex şi avizat, atent la mesajul operei, la situarea sa în opera întreagă a unui anume scriitor, dar şi în literatura româna şi în spaţiul larg al literelor universale. Comentariul se sprijină pe o bibliografie impresionantă şi adaugă referinţe critice, fiecare volum având şi un indice de nume/opere/autori, de mare utilitate. Libertatea metodologică şi stilistică acordată autorilor articolelor din dicţionar (Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Ştefan Borbély, Ioana Bot, Nicolae Bot, Corin Braga, Cornel Căpuşan, Sanda Cordoş, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Laura Pavel, Gheorghe Perian, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Horea Poenar, Ion Pop, Cornel Robu, Lionel Decebal Roşca, Octavian Schiau, Călin Teutişan, Mihaela Ursa, Ion Vartic, Vasile Voia etc.) e de bun augur, căci e vorba de cititori exemplari, de nume de prim rang ale criticii şi istoriei literare româneşti sau de tineri expresivi si probi. Metodele se întretaie, lecturile sunt diverse, maniera de abordare a textului, individualizată şi, nu de puţine ori, întemeiată pe studii de-o viaţă asupra unui anume segment al literaturii române. Autorii şi coordonatorul nu şi-au propus înălţarea unui monument greoi şi implacabil, ci o lucrare vie, pe măsura orei istorice şi deschisă completărilor şi remanierilor. Cum spune şi Ion Pop în Cuvântul înainte: „Prin definiţie, o cercetare ca aceasta trebuie să rămâna o operă deschisă, un şantier reluat periodic, pentru renovări de perspective şi noi construcţii. Cu informaţii şi îmbogăţiri ori nuanţări ale grilelor de lectură, ea va fi în stare – sperăm – să ofere publicului interesat imagini mereu expresive şi în mişcare ale fenomenului creator naţional, fără să zguduie şi să zdruncine, totuşi, temeliile solide ale unui edificiu spiritual construit vreme de secole şi nici încrederea în valorile sale perene.” Ajuns la un capăt provizoriu, căci pledând anume pentru deschidere, dar şi pentru ne-lenea în provizoratul tuturor întreprinderilor omeneşti, Dicţionarul analitic a fost adus la zi, completat şi revizuit şi e gata acum să apară intr-o nouă, elegantă ediţie. Aşteptat de sute de cititori, el va adăuga încă o împlinire blazonului de Cetate culturală a Clujului.