Newsletter


Pentru abonare introduceţi adresa de e-mail

Rss feed


[Noutati prin RSS]
Adauga la contul tau Google



Vă recomandăm



Adolescenţii troglodiţi
Adolescenţii troglodiţi
Emmanuelle Pagano


Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj
Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj
Ovidiu PECICAN


Azi-noapte am văzut-o
Azi-noapte am văzut-o
Drago Jančar


Bulgări de zăpadă. De la Isus la Mircea Eliade şi înapoi
Bulgări de zăpadă. De la Isus la Mircea Eliade şi înapoi
Dennis A. Doeing


Când tata m-a învăţat să fluier
Când tata m-a învăţat să fluier
Stefano Zecchi


Cartea parabolelor
Cartea parabolelor
Per Olov Enquist


Casă de zi, casă de noapte
Casă de zi, casă de noapte
Olga Tokarczuk


Cezar Petrescu. Fascinaţia romanului
Cezar Petrescu. Fascinaţia romanului
Ştefan Dărăbuş


Cultură, confesiune, etnie şi rasă în Transilvania, Câmpia Tisei şi Panonia
Cultură, confesiune, etnie şi rasă în Transilvania, Câmpia Tisei şi Panonia
Octavian Căpăţînă




Meta tag


Casa Carttii de Stiinta Cluj-Napoca casa cartii de stiinta editura cluj napoca carti publica online biblioteca librarie vinzare autori lucrari academice noutati editoriale redus comenzi editura romaneasca edituri literatura cultura romana romaneasca romaneste romanesti autori romani limba romana romanesc romanesti carti ebooks gratuit gratuite publicatii scriitori romani romanian litterature concurs concursul proza 2010 semne carte Artele Spectacolului Filologie Filosofie Istorie Literatură Metodică și Didactică Miscellanea Antologie Belgica.ro Biblioteca Esenţială Colecţia Biblioteca Indiană Colecția de Teatru Diaphora Didactica științelor Documente europene şi naţionale Educație Fizică și Sport Etnologie Grammatica Hypothesis Istorie Lecturi critice Limbi și literaturi străine Locuri transilvane Muzică și coregrafie Poezie Praxis Proză Prozoteca Restituiri antreprenoriale şi tehnologice Romanul Francez Actual Scriitorii Transilvaniei Serie de autor Robert Cohen Ştiinţele Educaţiei Teatru Uniart Collection Univers preșcolar Arte vizuale Biblioteca Şcolară Biblioteca tânărului scriitor Biblioteca Valorilor Transilvane Cărţi pentru copii Debut Dicţionare Drept Economie Evocări , Memorii, Jurnal, Interviuri Geografie În afara colecțiilor ( Artele Spectacolului ) În afara colecțiilor ( Filologie ) În afara colecțiilor ( Filosofie ) În afara colecțiilor ( Istorie ) În afara colecțiilor ( Literatură ) În afara colecțiilor ( Metodică și didactică ) În afara colecțiilor ( Miscellanea ) Literatura europeană contemporană Medicină Nordica Periodice Proceedings Ştiinţă şi Tehnică Teologie



Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară

Apasă aici pentru detalii

Petru Poantă în Tribuna (nr. 202, 1-15 februarie 2011) despre Istoria românilor

 

Petru Poantă în Tribuna (nr. 202, 1-15 februarie 2011) despre Istoria românilor. De la origini pînă la 1690, vol. I de Ovidiu Pecican

 

 

„De vreo două decenii, Ovidiu Pecican activează performant în două cîmpuri ale culturii: cel literar şi cel al istoriei. Modelul său îndepărtat pare să fie în acest sens Nicolae Iorga, deşi ca istoric se revendică de la o altă metodologie. Îl apropie însă de Iorga ambivalenţa structurală a formaţiei intelectuale, cuprinderea enciclopedică şi erudită, precum şi o anumită capacitate intuitivă în interpretarea şi conexarea revelatorie a fenomenelor şi evenimentelor istorice. Are, de asemenea, o memorie fabuloasă şi cultul abundenţei în scris. N-a ajuns la performanţa inumană a lui Iorga, care publica şi cîteva zeci de cărţi pe an, dar prezenţa sa editorială şi publicistică este, totuşi, mai puţin obişnuită, atît cantitativ, cît şi ca diversitate. Ovidiu Pecican este, apoi, o persoană publică foarte vizibilă în mediile culturale şi un democrat cu o ideologie liberală şi cu un spirit civic şi critic dezvoltat. Pe scurt; o personalitate complexă, expansivă şi de o energie debordantă.

În însemnările de faţă, mă voi referi doar la istoricul Ovidiu Pecican, respectiv la recenta Istorie a românilor. De la origini pînă la 1690, vol. I (Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010). Să spun din capul locului că voi face cîteva comentarii de cititor pasionat de istorie şi nu neapărat ca un specialist. Totuşi, n-am citit studiile de istorie sau istoriile propriu-zise cu

inocenţă, şi asta mai ales după ce i-am descoperit, prin anii ’70 ai veacului trecut, pe istoricii de la „Şcoala Analelor”. Astfel, am putut constata, după 1990, emergenţa unei consistente mişcări de emancipare de sub metodologia pozitivismului şi de orientare spre un alt mod de interpretare a istoriei, în sincronie cu metodologiile moderne ori postmoderne din Occident. O panoramare a acestui fenomen, cu exemplificări îndeosebi din lumea universitară transilvană, a făcut-o însuşi Ovidiu Pecican în Poarta leilor. Istoriografia tînără din Transilvania, 1990-2005 (vol. I, 2005; vol. II, 2006). Autorul Istoriei românilor aparţine acestei mişcări inovatoare şi s-a remarcat în ultimii ani prin studiile sale de medievalistică, studii care constituie, de fapt, cîteva dintre fundamentele lucrării de faţă. În comparaţie cu asemenea studii riguros-analitice, cu o elaborare academică, Istoria românilor are un discurs mai dezinvolt şi mai sintetic, circumscriindu-se însă fără echivoc noii metodologii. Asta înseamnă, în principal, renunţarea la preponderenţa factologiei, precum şi la perspectiva politică şi eroic-mitizantă asupra evenimentelor şi asupra personajelor importante. Accentul se pune decisiv pe social şi pe dinamica civilizaţiei şi a culturii. Desigur, nu lipseşte scenariul narativ (desfăşurarea cronologică a evenimentelor, voievozii şi faptele lor esenţiale), dar prioritatea e acordată „fenomenului antropologic, cultural şi social, modului de trai şi mentalităţilor”. Ar mai fi

ceva: cartea este urmarea unui proiect, avînd drept scop „apropierea dintre români şi spanioli”, e scrisă, adică, pentru românii din Spania. De aici caracterul ei oarecum recapitulativ, cu încercarea de a răspunde la cîteva întrebări: „Cine sînt românii? De unde

vin ei? Ce fel de limbă este româna? Ce valori are la bază civilizaţia românească? Prin ce încercări a trecut poporul român?”, dar, cu toată această ţintă modestă, nu avem de-a face cu o carte de popularizare, respectiv cu o compilaţie adresată unui public nespecializat. E, dimpotrivă, o lucrare serioasă, cu multe idei originale şi în care se observă numaidecît dubla formaţie a lui Ovidiu Pecican, de istoric şi de literat. Familiarizat cu mai multe limbaje în practica scrisului, el îmbină elegant discursul critic (interpretarea) cu discursul narativ şi cu evocarea de natură epică. Nu literaturizează însă niciodată. Stilul e sobru şi concis, iar imaginaţia epică, intuiţia şi sugestia nu transgresează documentul istoric, însă dau dinamism şi o anume concreteţe vizuală evenimentelor şi fenomenelor istorice în desfăşurarea lor panoramică.”Artcolul poate fi citit integral Aici

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară