Efectul de culise. Teatralitatea ambiguităţii şi ambiguitatea teatralităţii

„Culisele sunt prin excelenţă tărâmuri de graniţă, asemănătoare limburilor, populate de fiinţe abia desluşite printre penumbre, asupra cărora pluteşte incertitudinea identităţii sau chiar a realităţii lor. Înveşmântat, machiat, purtând semnele personajului ce va urma să‑l joace, comediantul are aparenţa personajului, dar gesturile, acţiunile, cuvintele sunt încă ale lui. Este o combinaţie bizară, pentru că există, de cele mai multe ori, o inadecvare şocantă a gesturilor, acţiunilor, a vocii, a obiectelor folosite, la aparenţa creată de imaginea plastică a costumului şi machiajului. Realul şi irealul se amestecă şi se confundă într‑o manieră ciudată, stranie, grotescă şi comică uneori.”(Miriam Cuibus)