Intertext şi naraţiune. Poetica primelor romane româneşti

     Ȋn Intertext și narațiune. Poetica primelor romane românești, Sanda Pădureţu propune un studiu interdisciplinar asupra unei perioade dificile şi sensibile din istoria literaturii române. Dificultatea unei asemenea cercetări decurge nu doar din distanţa istorică şi estetică a epocii contemporane în raport cu fenomenul literar studiat (intervalul abordat este 1830-1860), ci şi din prezența unui bagaj substanţial de stereotipii interpretative asociate acelei perioade literare. Faţă cu un asemenea bagaj, cercetătoarea îşi stabileşte ferm raporturile polemice, precum şi opţiunile inovatoare, atât din punct de vedere teoretic, cât şi analitic. Astfel, o parte semnificativă a cărții este constituită dintr-un demers metacritic cvasitotalizator, care pune în ordine abordările critice anterioare, interesate de începuturile romanului autohton. Acestea sunt privite fie din perspectiva istoriei externe a interpretărilor (vizibilă în ordonarea cronologică a lucrărilor de referinţă privitoare la evoluţia epicii româneşti din secolul al XIX-lea), fie din unghiul istoriei interne a fenomenului critic, în sensul evoluţiei, în valuri succesive, a ideii de literatură, a opţiunilor estetice şi a abordărilor teoretice care stau la baza evaluării materialului literar.

Călin Teutişan