Poeţi de zăpadă
Oraşul de zăpadă nu s-a topit
A rămas sloiul de gheaţă în inima trecătorului
Dimineaţa aceea a nins ultima toamnă
Oraşul a venit pe furiş cum iubirea de-o vară
S-a încins atmosfera glacială de pe buzele tale
Pinguinii strâng braţele bătrâne ale străzii
şi privesc banchizele trecând marea întrebare
lungi şi leneşe petroliere care duc focul în suflete rătăcite
şi-n şemineul de fulgi construiesc igluuri la poluri
Doar tu rămâi furtună de nisip ce cutreieră oazele
când coc curmalele soarele inocenţei
în cetatea unde poeţii de zăpadă fac fiestă amiaza
Recenzii
Nu există recenzii până acum.