Văd șoimi. Integrala poetică

(…) Cu toate acestea, Panait Cerna se poate număra între poeții lumii cu destine frânte care au rămas în literaturile lor, poezia acestora incitând interes, construindu-le luminos posteritatea. Rețin, pentru iubitorii de poezie, capodoperele lui Panait Cerna: „Șoimul”, „Trei zburătoare” și „În fața altarului”, poeme de mare rafinament compozit, cu un limbaj poetic elevat, cu un melos lin-curgător și un conținut demne de marii poeți ai lumii. Expresivitatea lor poetică – ele fiind rezultatul unei temeinice selecții – este efectul unui talent real și al unei seriozități creatoare de substanță.

Iată, la 140 de ani de la naștere, Panait Cerna, fie doar numai în Dobrogea noastră ivorie, este iubit și prețuit, poezia sa având și azi repere orientative de o seducătoare și nobilă importanță. Nu știm cum ar fi evoluat poezia sa dacă Moartea s-ar fi răzgândit. Ca și în cazul lui Iisus, Esenin, Labiș, Rimbaud, Hart Crane ori Ady Endre, știm doar ceea ce a rămas până la marea dezlegare lutnică. Iar poezia lui Panait Cerna și-a păstrat farmecul, fiindcă romantici ai lumii se găsesc în fiecare epocă a civilizației poeziei, și cât va exista poezia, în vecii vecilor. Poezia lui Panait Cerna se recită și acum în săli generoase, precum și în catedrale. Ce-și poate dori mai mult un poet de la urma sa  transfigurat-răscolitoare? (…)

Dumitru Cerna