{"id":10154,"date":"2026-04-25T12:46:48","date_gmt":"2026-04-25T12:46:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/?p=10154"},"modified":"2026-04-26T12:48:38","modified_gmt":"2026-04-26T12:48:38","slug":"despre-stiinta-mortii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/despre-stiinta-mortii\/","title":{"rendered":"Despre \u0219tiin\u021ba mor\u021bii"},"content":{"rendered":"<div class=\"entry-header\">\n<div class=\"entry-meta\">\n<header class=\"entry-header\">\n<div class=\"entry-meta\">\n<div class=\"meta-item author\">\n<header class=\"post-header\">\n<header class=\"entry-header\">\n<div class=\"entry-header\">\n<div class=\"entry-meta\">\n<div class=\"entry-header\">\n<div class=\"entry-meta\" style=\"text-align: center;\"><span class=\"entry-cat\"><a href=\"https:\/\/romanialiterara.com\/category\/comentarii-critice\/cartea-de-eseuri\/\" rel=\"category tag\">Cartea de eseuri<\/a><\/span><\/div>\n<h1 class=\"entry-title\" style=\"text-align: center;\">Despre \u0219tiin\u021ba mor\u021bii<\/h1>\n<div class=\"entry-meta\" style=\"text-align: center;\"><span class=\"entry-author\"><strong><a title=\"Articole de romanialiterara\" href=\"https:\/\/romanialiterara.com\/author\/romanialiterara\/\" rel=\"author\">romanialiterara<\/a><\/strong><\/span><span class=\"entry-date\"><br \/>\nRom\u00e2nia literar\u0103\u00a0<a href=\"https:\/\/romanialiterara.com\/arhiva\/45-2025\">nr. 45\/2025<\/a><\/span><\/p>\n<div>\n<p style=\"text-align: center;\">Irina Petra\u0219, Moartea la purt\u0103tor. Fragmentarium, Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, colec\u021bia \u201eScriitori ale\u0219i\u201c, 2025<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content\">\n<p>La Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103 din Cluj-Napoca, \u00een colec\u021bia \u201eScriitori ale\u0219i\u201c, a ap\u0103rut o nou\u0103 lucrare semnat\u0103 de Irina Petra\u0219, intitulat\u0103\u00a0<em>Moartea la purt\u0103tor.\u00a0<\/em>Din\u00a0<em>Nota asupra edi\u021biei\u00a0<\/em>afl\u0103m c\u0103 volumul reprezint\u0103 o relectur\u0103 \u2013 cu revizuirile de rigoare \u2013 a c\u0103r\u021bilor precedente ale autoarei privind problema\u00a0<em>muritudinii<\/em>. Este vorba despre\u00a0<em>\u0218tiin\u021ba mor\u021bii\u00a0<\/em>(vol. I-1995, vol. II-2001),\u00a0<em>Despre feminitate, moarte \u0219i alte eternit\u0103\u021bi\u00a0<\/em>(2006) \u0219i\u00a0<em>Moartea la purt\u0103tor. St\u0103ri \u0219i cuvinte\u00a0<\/em>(2012). Recentul volum reia titlul eseului din 2012, dar \u00eei modific\u0103 subtitlul. De data aceasta, \u00een loc de\u00a0<em>St\u0103ri \u0219i cuvinte\u00a0<\/em>avem\u00a0<em>Fragmentarium.\u00a0<\/em>Exegeta m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 circumscrie un portret al omului trec\u0103tor din perspectiva unei \u201emuritoare lucide\u201c. Cum omul este singura fiin\u021b\u0103 care poart\u0103 cu sine con\u0219tiin\u021ba finitudinii sale, este firesc ca problema mor\u021bii s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 printre preocup\u0103rile sale majore. De aici numeroasele medita\u021bii \u0219i interoga\u021bii care au marcat de-a lungul secolelor g\u00e2ndirea numero\u0219ilor filosofi \u0219i litera\u021bi. \u00cen ceea ce o prive\u0219te pe Irina Petra\u0219, surprinde luciditatea cu care ea abordeaz\u0103 problema mor\u021bii, \u00een care vede un dat firesc al condi\u021biei umane. De\u0219i lucrarea este structurat\u0103 pe mai multe capitole \u0219i subcapitole, autoarea mizeaz\u0103, \u00een manier\u0103 eseistic\u0103, pe\u00a0<em>fragment\u00a0<\/em>\u0219i pe\u00a0<em>divagare<\/em>. O digresiune savant\u0103, livresc\u0103, realizat\u0103 \u00een progres, care propune o interpretare. Medita\u021biile intermitente permit revenirile \u0219i revizuirile, atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia asupra faptului c\u0103 nimic nu este definitiv, informa\u021bia put\u00e2nd fi oric\u00e2nd \u00eembog\u0103\u021bit\u0103. \u00cen prelungirea lui Andrei Ple\u0219u \u0219i a lui Gabriel Liiceanu, Irina Petra\u0219 realizeaz\u0103 un elogiu al fragmentului, considerat \u201eprocedura intim\u0103 a g\u00e2ndirii\u201c. Ra\u021bionamentul fiind \u00een mod fatal fragmentar, este firesc ca \u0219i scrisul s\u0103 urmeze aceea\u0219i cale. Alc\u0103tuit\u0103 dintr-o \u021bes\u0103tur\u0103 de\u00a0<em>fragmente\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>divag\u0103ri<\/em>, cartea se transform\u0103 \u00eentr-un lung exerci\u021biu de luciditate \u00een problema\u00a0<em>muritudinii<\/em>.<\/p>\n<p>\u00cen fruntea lucr\u0103rii se g\u0103se\u0219te un citat elocvent din cunoscutul studiu\u00a0<em>La mort\u00a0<\/em>al lui Vladimir Jank\u00e9l\u00e9vitch, \u00een care filosoful francez atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 \u201etrestia g\u00e2nditoare \u0219tie c\u0103 moare\u201c. Dar problema fragilit\u0103\u021bii condi\u021biei umane nu i-a preocupat doar pe g\u00e2nditorii de profesie, ci \u0219i pe oamenii din popor. St\u0103 dovad\u0103 \u00een acest sens extraordinarul basm\u00a0<em>Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte.\u00a0<\/em>Drept consecin\u021b\u0103, Irina Petra\u0219 a ales drept\u00a0<em>motto\u00a0<\/em>\u0219i un fragment dintr-un c\u00e2ntec popular, care atrage aten\u021bia asupra efemerit\u0103\u021bii condi\u021biei umane: \u201e\u2026numa m-or vedea c\u0103 nu-s\u2026\u201c<\/p>\n<p>\u00cen studiul introductiv, exegeta reconstituie istoria c\u0103r\u021bilor pe care le-a consacrat problemei mor\u021bii. Re\u00eentoarcerea periodic\u0103 la aceast\u0103 tem\u0103 obsedant\u0103 reprezint\u0103 \u0219i o tentativ\u0103 de \u00eenfruntare a stingerii iminente.\u00a0<em>Moartea la purt\u0103tor\u00a0<\/em>reune\u0219te noile, dar \u0219i o parte din vechile medita\u021bii ale Irinei Petra\u0219. Titlul i se pare nimerit, deoarece exprim\u0103 foarte bine viziunea ei \u00een privin\u021ba\u00a0<em>muritudinii<\/em>. Este vorba despre un termen inventat cu scopul de a numi\u00a0<em>faptul-de-a-fi-muritor\u00a0<\/em>\u0219i care s\u0103 sugereze complexitatea destinului uman efemer. Marea problem\u0103 a celui care se apuc\u0103 s\u0103 studieze problema mor\u021bii este aceea c\u0103 nu se poate baza dec\u00e2t pe o serie de experien\u021be indirecte, preluate din realitate \u0219i din fic\u021biune. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, unul dintre cele mai interesante capitole ale c\u0103r\u021bii se intituleaz\u0103\u00a0<em>\u00cenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri ale mor\u021bii \u00een literatur\u0103.\u00a0<\/em>Din p\u0103cate, cel aflat \u00een pragul marii treceri nu mai poate depune m\u0103rturie despre experien\u021ba tr\u0103it\u0103.<\/p>\n<p>Autoarea simte \u00een mod acut con\u0219tiin\u021ba provizoratului, pe care \u00eel accept\u0103 cu luciditate. Spre deosebire de al\u021bii, ea nu se revolt\u0103 \u00eempotriva destinului potrivnic, deoarece \u0219tie c\u0103 \u00eempotrivirea ar fi oricum zadarnic\u0103. \u00cen aceast\u0103 acceptare senin\u0103 poate fi identificat sensul mioritic al medita\u021biilor Irinei Petra\u0219. Ea recunoa\u0219te c\u0103 observa\u021biile sale nu s-au n\u0103scut dintr-o aplecare macabr\u0103. De\u0219i are o veche obsesie a mor\u021bii, aceasta nu se traduce prin st\u0103ri de spirit angoasante \u0219i prin spaime. Con\u0219tient\u0103 de condi\u021bia ei efemer\u0103, nu se am\u0103ge\u0219te. Nu crede \u00een via\u021ba de apoi, nici \u00een nemurirea sufletului. Via\u021ba este v\u0103zut\u0103 ca uniunea dintre minte \u0219i trup, o uniune ce presupune \u00eens\u0103 \u0219i problema stingerii viitoare. Lucrurile dob\u00e2ndesc o alt\u0103 greutate din perspectiva mor\u021bii asumate, ceea ce o face s\u0103 cread\u0103 c\u0103 lumea ar putea fi mai bun\u0103 dac\u0103 ar fi \u201e\u00eenv\u0103\u021bat\u0103 s\u0103 moar\u0103\u201c. I se pare mult mai eficient s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 asum\u00e2ndu-\u0219i con\u0219tiin\u021ba mor\u021bii dec\u00e2t s\u0103 lupte \u00eempotriva ei. De\u0219i cite\u0219te demult timp tot ce g\u0103se\u0219te pe aceast\u0103 tem\u0103, Irina Petra\u0219 nu se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 elaboreze un studiu doct, ci prefer\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume libert\u0103\u021bile eseului. Cu toate acestea, rezultatul este unul spectaculos: o carte profund\u0103, bine documentat\u0103, care se cite\u0219te cu real interes, chiar dac\u0103 subiectul abordat nu este unul tocmai vesel. Autoarea declar\u0103 senin c\u0103 nu \u00eei este fric\u0103 de sf\u00e2r\u0219itul inexorabil \u0219i recunoa\u0219te c\u0103 i-ar pl\u0103cea s\u0103 elaboreze o cuprinz\u0103toare \u201eantologie a mor\u021bii\u201c, care s\u0103 vizeze domenii diferite precum literatura, pictura, sculptura \u0219i muzica.<\/p>\n<p><em>Moartea la purt\u0103tor\u00a0<\/em>este o carte incitant\u0103, o lung\u0103 medita\u021bie asupra efemerit\u0103\u021bii condi\u021biei umane.<\/p>\n<\/div>\n<p>sursa: <a href=\"https:\/\/romanialiterara.com\/2025\/10\/despre-stiinta-mortii\/\">Despre \u0219tiin\u021ba mor\u021bii \u2013 Romania literara<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"grid grid-columns-12 grid-gap-4 mt-8 relative\">\n<div class=\"tw22-main col-span-11\"><\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cartea de eseuri Despre \u0219tiin\u021ba mor\u021bii romanialiterara Rom\u00e2nia literar\u0103\u00a0nr. 45\/2025 Irina Petra\u0219, Moartea la purt\u0103tor. Fragmentarium, Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, colec\u021bia \u201eScriitori ale\u0219i\u201c, 2025 La Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103 din Cluj-Napoca, \u00een colec\u021bia \u201eScriitori ale\u0219i\u201c, a ap\u0103rut o nou\u0103 lucrare semnat\u0103 de Irina Petra\u0219, intitulat\u0103\u00a0Moartea la purt\u0103tor.\u00a0Din\u00a0Nota asupra edi\u021biei\u00a0afl\u0103m c\u0103 volumul reprezint\u0103 o relectur\u0103 [&#8230;]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9129,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3077],"tags":[6750],"class_list":["post-10154","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-presa","tag-despre-stiinta-mortii"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10154","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10154"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10154\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10155,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10154\/revisions\/10155"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9129"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10154"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10154"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10154"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}