{"id":10175,"date":"2024-11-26T13:19:37","date_gmt":"2024-11-26T13:19:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/?p=10175"},"modified":"2026-04-26T13:20:42","modified_gmt":"2026-04-26T13:20:42","slug":"despre-fragilitatea-literaturii-si-nu-numai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/despre-fragilitatea-literaturii-si-nu-numai\/","title":{"rendered":"Despre fragilitatea literaturii \u0219i nu numai"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Despre fragilitatea literaturii \u0219i nu numai<\/h1>\n
R\u0103zvan Voncu<\/a><\/strong><\/span>
\nRom\u00e2nia literar\u0103\u00a0nr. 47\/2024<\/a><\/span><\/p>\n
\n

Adrian Popescu, \u0218i Dante poate fi cenzurat?, Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, 2024 144 pag.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

Una dintre cele mai puternice reac\u021bii \u00eempotriva \u201eprogresismului\u201c cultural vine de acolo de unde ne a\u0219teptam mai pu\u021bin. \u0218i anume, de la Adrian Popescu: poet echinoxist din \u201eprimul val\u201c, co-fondator (al\u0103turi de Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Petru Poant\u0103, Horia B\u0103descu \u0219i Ion Mircea) al revistei clujene \u0219i, totodat\u0103, profund \u0219i delicat reprezentant al spiritualit\u0103\u021bii cre\u0219tine \u00een literatura actual\u0103. Un scriitor de o des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 civilitate \u00een via\u021ba literar\u0103, care n-a participat la polemici \u2013 contribuind cel mult, cu toat\u0103 polite\u021bea, la unele dezbateri de idei \u2013, intervine acum hot\u0103r\u00e2t, cu o carte pregnant\u0103, \u00een \u201edezbaterea dezbaterilor\u201c.<\/p>\n

\u0218i Dante poate fi cenzurat?<\/em>\u00a0porne\u0219te deliberat de la o \u00eentrebare retoric\u0103. Nu doar c\u0103 Dante a fost deja cenzurat, pe criteriile unei false corectitudini politice: nu numai Dante a fost cenzurat. O serie \u00eentreag\u0103 de scriitori clasici, de la Shakespeare la Kipling, care \u0219i-au scris opera cu zeci sau sute de ani \u00eenainte ca ideile \u201eprogresiste\u201c s\u0103-\u0219i fac\u0103 apari\u021bia pe scena cultural\u0103 mondial\u0103, au fost cenzura\u021bi \u00eentr-un fel sau altul (de la adulterarea textului la interdic\u021bia pur\u0103 \u0219i dur\u0103). Demonstra\u021bie pe c\u00e2t de inutil\u0103, pe at\u00e2t de periculoas\u0103. C\u0103ci dac\u0103 adulterarea textului lui Shakespeare \u2013 spre a-l transforma, ca \u00eentr-un recent spectacol rom\u00e2nesc, pe Malvolio \u00een\u2026 femeie \u2013 nu-i poate face niciun r\u0103u marelui Will, a c\u0103rui oper\u0103 e demult intrat\u0103 \u00een toate bibliotecile lumii \u0219i \u00een con\u0219tiin\u021ba umanit\u0103\u021bii, gestul de a cenzura un scriitor, odat\u0103 devenit obi\u0219nuin\u021b\u0103, \u00eei va lovi cu putere tocmai pe scriitorii contemporani. Al c\u0103ror cuv\u00e2nt este ocultat, de ceva timp, de c\u0103tre massmedia tradi\u021bional\u0103, iar m\u00e2ine ar putea fi interzis de-a dreptul.<\/p>\n

Cartea lui Adrian Popescu este alc\u0103tuit\u0103 din trei sec\u021biuni, care articuleaz\u0103 \u00eempreun\u0103 un examen clinic al abera\u021biei numite \u201eprogresism\u201c, eviden\u021biind fragilitatea (\u0219i fragilit\u0103\u021bile) literaturii, care \u00eei pot afecta t\u0103ria l\u0103 untric\u0103, duc\u00e2nd, cum spune un deva eseistul, \u201ela o \u00eencercare\u00a0 barbar\u0103 de t\u0103iere a r\u0103d\u0103cinilor spirituale europene\u201c.<\/p>\n

Primul capitol, intitulat\u00a0Urmele lui Dante<\/em>, evalueaz\u0103 dimensiunile crizei spirituale pe care o travers\u0103m.<\/p>\n

\u201eUrmele lui Dante\u201c nu pep\u0103m\u00e2nt \u2013 de\u0219i exist\u0103 \u0219i acelea: un turism \u00eenfloritor s-a dezvoltat pe baza lor, iar pe acesta nu pretinde nimeni s\u0103-l cenzureze \u2013, ci \u00een pl\u0103mada culturii europene. C\u0103ci creatorul italian, asemenea altor c\u00e2torva scriitori europeni, \u0219i-a pus amprenta indelebil\u0103 asupra culturii noastre, l\u0103s\u00e2nd la o parte am\u0103nuntul (subliniat de Adrian Popescu \u00een eseul care d\u0103 titlul c\u0103r\u021bii, dar ignorat de ignarii cenzori de azi) c\u0103 \u00een opera sa, de\u00a0 fapt, \u201enu cru\u021b\u0103 pe nimeni\u201c. \u00cenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-i, pe de-o parte, pe oameni a\u0219a cum sunt, indiferent de condi\u021bia sa \u0219i a lor, iar pe de alta, imagin\u00e2nd un ideal estetic al omului, Dante nu doar c\u0103 a intrat \u00een con\u0219tiin\u021ba\u00a0 umanit\u0103\u021bii, dar a furnizat acestei con\u0219tiin\u021be o \u0219tachet\u0103, o miz\u0103 \u0219i o cale. Nu e, repet, singurul care a f\u0103cut asta \u2013 nici Adrian Popescu nu-i uit\u0103 pe afinii lui Dante, mai vechi sau mai noi \u2013, \u00eens\u0103 al\u0103turi de Shakespeare \u0219i poate de Cervantes este cel care a f\u0103cut-o cel mai pregnant. Poate chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, scriitorul italian a reprezentat, secole de-a r\u00e2ndul, un model. Cel pu\u021bin pentru acea parte a Europei care s-a definit, tot secole de-a r\u00e2ndul, drept cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

\u0218i, cum subliniaz\u0103 Adrian Popescu \u00een mai multe eseuri din aceast\u0103 sec\u021biune a c\u0103r\u021bii, nici nu e at\u00e2t de important Dante Alighieri \u00een sine, c\u00e2t continuitatea de spirit pe care opera sa o actualizeaz\u0103.<\/p>\n

Continuitate care merge de la Sf\u00e2ntul Francisc la Blaga, trec\u00e2nd prin mozaicurile bizantine de la Ravenna \u0219i prin micul \u201esanctuar\u201c de la Ipote\u0219ti. Ea, cultura, este cea care, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 circule prin con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 frumosul, binele \u0219i toate celelalte valori asociate, ne-a format spiritual \u0219i moral. Punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii, \u00een totalitate \u0219i f\u0103r\u0103 drept de apel, a tradi\u021biei \u00een numele unor idei noi (adic\u0103, \u00eentre altele, neverificate \u00een temeiul lor) constituie un atentat \u00eempotriva spiritului european. \u00centruc\u00e2t, cum spune Adrian Popescu, noutatea viabil\u0103, care va d\u0103inui \u00een timp \u0219i se va ad\u0103uga valorilor existente, nu este cea care anuleaz\u0103 tradi\u021bia, ci aceea care o integreaz\u0103.<\/p>\n

Sec\u021biunea a doua a c\u0103r\u021bii este, cumva, un contrapunct la acest examen clinic al crizei. Se intituleaz\u0103\u00a0Portrete \u00een c\u0103rbune<\/em>\u00a0\u0219i este alc\u0103tuit\u0103 din mai multe profiluri schi\u021bate unor scriitori \u0219i intelectuali rom\u00e2ni contemporani. Cel dint\u00e2i \u00eei este consacrat lui Nicolae Manolescu, semn c\u0103 Adrian Popescu mizeaz\u0103 \u0219i \u00een acest capitol pe ideea de continuitate a culturii, pe care istoria literaturii o \u00eentrupeaz\u0103 poate cel mai bine. C\u00e2teva portrete sunt consacrate unor personalit\u0103\u021bi de ieri \u0219i de azi, bine-cunoscute vie\u021bii noastre literare \u2013 Ion Pop, Petru Poant\u0103, Dan Cristea, Ioan Alexandru, Mircea Zaciu, Mircea Ciobanu, Virgil Mazilescu. Altele, unor scriitori care ar merita, probabil, mai mult\u0103 notorietate dec\u00e2t au \u2013 Eta Boeriu, Aurel Gurghianu. Un tablou este consacrat unei figuri tragice a culturii noastre postbelice, pe care autorul o vede (f\u0103r\u0103 a ignora eroismul gestului de opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de regimul totalitar) sub semnul cristic al m\u0103rturisirii \u2013 Doina Cornea. Toate profilurile, \u00een curgerea lor bine m\u0103surat\u0103, alc\u0103tuiesc un tablou tonic al culturii vii care, desigur, nu reprezint\u0103 un argument al superiorit\u0103\u021bii \u0219i nici un antidot \u00eempotriva spiritului critic. \u00cenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd asemenea valori care ne structureaz\u0103, eseistul (practic\u00e2nd o subtil\u0103 art\u0103 a admira\u021biei \u00eentemeietoare) dore\u0219te s\u0103 ne ofere o imagine a frumuse\u021bii creativit\u0103\u021bii umane. Cultura nu reprezint\u0103 un instrument de domina\u021bie \u0219i nici nu are, cum cred marxi\u0219tii de toate culorile, un caracter de clas\u0103. Dimpotriv\u0103, ea este vehiculul prin care con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 se poate ridica deasupra neajunsurilor fiin\u021bei \u0219i ale societ\u0103\u021bii, reg\u0103sind acea bucurie paradisiac\u0103 a kalokagathiei \u0219i, mai presus de toate, maioresciana \u201econtempla\u021bie impersonal\u0103\u201c: numai ea ne poate scoate din animalitatea condi\u021biei noastre biologice. La fel de mult mi-a pl\u0103cut \u00eens\u0103 \u0219i sec\u021biunea a treia a c\u0103r\u021bii, intitulat\u0103\u00a0Spiritualia<\/em>. Prin ea, volumul \u0218i Dante poate fi cenzurat? trece \u00eentr-un alt registru. F\u0103r\u0103 s\u0103 abandoneze figura tutelar\u0103 a autorului Divinei comedii \u2013 pe care, la un moment dat \u00eel analizeaz\u0103 iscusit \u00een rela\u021bie cu Sf\u00e2ntul Efrem Sirul \u2013, Adrian Popescu propune o \u00eentoarcere la temeliile literaturii europene. \u0218i, de ce nu?, ale identit\u0103\u021bii B\u0103tr\u00e2nului Continent, identitate construit\u0103, cum spune eseistul, pe \u201ecultura iudeo-cre\u0219tin\u0103, legile romane \u0219i filosofia greac\u0103\u201c. Sunt aici texte splendide consacrate Papei Benedict al XVI-lea (care, sub numele laic de Joseph Ratzinger, a\u00a0 fost \u0219i un str\u0103lucit teolog \u0219i om de cultur\u0103), celor \u0219apte sfin\u021bi catolici rom\u00e2ni (prilejuindu-i autorului at\u00e2t un excurs \u00een modelul urm\u0103rii lui Hristos prin suferin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i o pledoarie pentru admira\u021bia care \u00eentemeiaz\u0103), reabilit\u0103rii dem nit\u0103\u021bii culturale a teologiei, spre a se \u00eencheia \u2013 cum altfel? \u2013 cu un text de restaurare, \u00een plin ev al contesta\u021biei \u0219i al d\u0103r\u00e2m\u0103rii statuilor, a S\u0103rb\u0103torii Na\u0219terii Domnului. Cr\u0103ciunul, \u00eenlocuit \u00een SUA, Canada \u0219i Marea Britanie cu un fel de comunist\u0103 s\u0103rb\u0103toare a\u2026 neantului, este s\u0103rb\u0103toarea cea mai iubit\u0103 de co pii \u0219i, totodat\u0103, cea care marcheaz\u0103 Na\u0219terea lui Iisus Hristos, deci \u00eenceputul m\u00e2ntuirii omului. Cr\u0103ciunul nu este o festivitate laic\u0103 a comer\u021bului f\u0103r\u0103 limite, nici un soi de \u201esaturnalii\u201c moderne \u00een care oamenii petrec f\u0103r\u0103 bariere. S\u0103rb\u0103toarea are semnifica\u021bia complex\u0103 a bucuriei, care este o ie\u0219ire din sinele \u00eengust \u0219i o cuminecare cu Absolutul. Sau, cum at\u00e2t de frumos spune Adrian Popescu: \u201eRostul lucrurilor este acela de a trimite la altceva, dincolo de ele \u00eensele; omul care nu se dep\u0103\u0219e\u0219te pe sine va aluneca, lent, de la prea-uman la sub-uman\u201c\u2026<\/p>\n

c arte a unei con\u0219tiin\u021be europene ultragiate de noua barbarie (care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103, culmea ipocriziei, ca \u201eadev\u0103rata democra\u021bie\u201c),\u00a0\u0218i Dante poate fi cenzurat?<\/em>\u00a0este o apari\u021bie care demonstreaz\u0103 c\u0103 adev\u0103rata cultur\u0103 nu are nevoie s\u0103 ridice tonul spre a convinge. Argumentul, ideea, analiza sunt instrumente care, \u0219i dac\u0103 nu pot opri d\u0103r\u00e2marea statuilor \u2013 c\u0103ci\u2026 nu pot, se vede bine \u2013, vor fixa \u00een memoria colectiv\u0103 adev\u0103rul. Altminteri, nu numai c\u0103 Dante a fost \u0219i va mai fi cenzurat. Acel \u201e\u0219i\u201c al mir\u0103rii din titlul volumului (\u201eCum adic\u0103, p\u00e2n\u0103 \u0219i Dante poate fi cenzurat?\u201c) este, de fapt, semnul ro\u0219u al esen\u021bei criminale a ideologiei ce alimenteaz\u0103 ast\u0103zi falsa corectitudine politic\u0103. \u00centrebat de aparatul de represiune cum s\u0103 procedeze fa\u021b\u0103 de cei care \u0219ov\u0103iau s\u0103 adere la revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103, Lenin \u2013 criminalul arhetipal, aflat la originea tuturor ororilor comunismului \u2013 a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 ezitare: \u201eLichida\u021bi-i pe boieri, pe chiaburi, pe mic-burghezi, pe to\u021bi cei care se opun, \u0219i \u0219i pe \u0219ov\u0103ielnici!\u201c Al doilea \u201e\u0219i\u201c, subliniind prin inutilitatea sa gramatical\u0103 cruzimea bestial\u0103 a marelui c\u0103l\u0103u, revine ast\u0103zi \u00een actualitate, \u00een aceast\u0103 nebunie a rescrierii trecutului.<\/p>\n

Nebunie al c\u0103rei diagnostic \u0219i tratament \u00eel ofer\u0103, smerit, dar f\u0103r\u0103 preget, Adrian Popescu, \u00een\u00a0\u0218i Dante poate fi cenzurat?<\/em><\/p>\n<\/div>\n

sursa: Despre fragilitatea literaturii \u0219i nu numai \u2013 Romania literara<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre fragilitatea literaturii \u0219i nu numai R\u0103zvan Voncu Rom\u00e2nia literar\u0103\u00a0nr. 47\/2024 Adrian Popescu, \u0218i Dante poate fi cenzurat?, Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, 2024 144 pag. Una dintre cele mai puternice reac\u021bii \u00eempotriva \u201eprogresismului\u201c cultural vine de acolo de unde ne a\u0219teptam mai pu\u021bin. \u0218i anume, de la Adrian Popescu: poet echinoxist din \u201eprimul val\u201c, co-fondator […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8198,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3077],"tags":[6763],"class_list":["post-10175","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-presa","tag-despre-fragilitatea-literaturii-si-nu-numai"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10175","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10175"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10175\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10176,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10175\/revisions\/10176"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8198"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10175"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10175"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10175"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}