![\"\"](\"https:\/\/www.lapunkt.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/Lidija-Dimkovska-2018-Pula.jpg\")
<\/a><\/em><\/strong>Drag\u0103 Lidija Dimkovska, e\u0219ti macedoneanc\u0103 \u0219i ai luat \u00een 2013 Premiul Uniunii Europene pentru Literatur\u0103. Romanul premiat atunci a fost tradus recent \u00een rom\u00e2n\u0103, cu titlul <\/em>O via\u021b\u0103 de rezerv\u0103 \u2013 un titlu foarte atr\u0103g\u0103tor! \u2013 \u0219i a ap\u0103rut la Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103 din Cluj, \u00een traducerea lui Octavian Blenchea. A c\u00e2ta traducere este?<\/em><\/p>\nO via\u021b\u0103 de rezerv\u0103<\/em> este al doilea roman al meu, ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 acum \u00een macedonean\u0103 \u00een patru edi\u021bii, iar dup\u0103 el s-a f\u0103cut \u0219i o adaptare cinematografic\u0103. Sper, s\u0103-l v\u0103d odat\u0103 pe marele ecran! \u00cenainte s\u0103 fie premiat cu EUPL, romanul a luat premiul Uniunii scriitorilor din Macedonia pentru cea mai bun\u0103 carte de proz\u0103 a anului 2012, p\u00e2n\u0103 acum a fost tradus \u0219i publicat \u00een zece limbi str\u0103ine \u0219i acum este \u00een curs traducere \u00een ucrainean\u0103 \u0219i german\u0103.<\/p>\n Te bucur\u0103 c\u0103 ai ap\u0103rut \u00een rom\u00e2n\u0103? \u0218i cum se face c\u0103 vorbe\u0219ti at\u00e2t de bine rom\u00e2na? C\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit la Bruxelles aveam senza\u021bia c\u0103 e\u0219ti rom\u00e2nc\u0103! <\/em><\/p>\n Da, m\u0103 bucur mult! Pentru mine este cumva firesc s\u0103-mi apar\u0103 c\u0103r\u021bile mai \u00eent\u00e2i \u00een limbile de care sunt str\u00e2ns legat\u0103: bine\u00een\u021beles, \u00een macedonean\u0103, \u00een care scriu, pe urm\u0103 \u00een sloven\u0103, limba \u021b\u0103rii \u00een care tr\u0103iesc, \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, limba \u021barii \u00een care am tr\u0103it \u0219i pe care am adoptat-o \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t simt c\u0103 a devenit limba mea. Cu ea a venit \u0219i literatura, cultura, \u021bara, cu toate frumuse\u021bile \u0219i problemele ei. Rom\u00e2nia m\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u0219i m\u0103 enerveaz\u0103, ca \u0219i pe cet\u0103\u021benii ei, niciodat\u0103 nu m-am sim\u021bit ca o turist\u0103 acolo, ci ca cineva care tr\u0103ie\u0219te \u0219i particip\u0103 la via\u021ba \u021b\u0103rii. Mi-a r\u0103mas acel dor care este imanent omului care a plecat cu g\u00e2ndul c\u0103 se poate \u00eentoarce oric\u00e2nd, m\u0103car pentru c\u00e2teva zile. Vorbesc rom\u00e2na de 25 de ani deja \u2013 primii \u0219apte fiind anii petrecu\u021bi \u00een Rom\u00e2nia. Aici, am \u00eenv\u0103\u021bat mai \u00eent\u00e2i rom\u00e2ne\u0219te, pe urm\u0103 mi-am sus\u021binut doctoratul despre poetica lui Nichita St\u0103nescu lucr\u00e2nd \u00een paralel ca lector de macedonean\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n Ce mai ai \u00een bibliotec\u0103 \u00een raftul t\u0103u, adic\u0103 \u00een cel cu c\u0103r\u021bile tale? \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n Hm, nu-\u021bi ajunge un raft, cu siguran\u021b\u0103! S\u0103 ne \u00eentoarcem la romanul premiat. Este excep\u021bional. L-am citit captivat\u0103 de omenescul din el, sub toate formele lui. Povestea a dou\u0103 surori siameze dintr-o familie nec\u0103jit\u0103, \u00eentins\u0103 pe aproape trei decenii, din 1984, \u00een fosta Iugoslavie, p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, \u00een actuala Macedonie. E nevoie de un curaj nebun ca s\u0103 scrii despre a\u0219a ceva. Te \u00eentreb \u0219i eu ce m\u0103 \u00eentreab\u0103 pe mine elevii, c\u00e2nd m\u0103 invit\u0103 la discu\u021bii: cum \u021bi-a venit ideea? \u0218i cum te-ai documentat \u00een privin\u021ba siamezelor, de a ie\u0219it totul at\u00e2t de conving\u0103tor? \u00a0<\/em><\/p>\n Ideea mi-a venit \u00eentr-o noapte alb\u0103 la Stockholm unde am fost la un festival de poezie: nemaiput\u00e2nd s\u0103 dorm din cauza luminii albe de-afar\u0103, \u00een camera de hotel, m-am uitat la un film documentar la BBC: era vorb\u0103 de dou\u0103 siameze, fete adulte, care aveau capetele lipite \u015fi s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u0219i fac\u0103 public\u0103 opera\u0163ia, desp\u0103r\u021birea lor s\u0103 fie filmat\u0103. Opera\u0163ia s-a terminat cu moartea am\u00e2ndurora, iar la sf\u00e2r\u015fit medicul care le-a operat, cel mai bun chirurg pentru a\u0219a ceva, a spus c\u0103 a fost at\u00e2t de \u015focat \u015fi nec\u0103jit de nereu\u015fita opera\u0163iei c\u0103 a stat ore \u00eentregi cu capul \u00een poala so\u0163iei lui \u015fi a pl\u00e2ns \u00een hohote. Documentarul m-a \u00eentristat \u015fi m-a emo\u0163ionat at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t n-am putut s\u0103-l uit s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi: \u00een capul meu se tot \u00eenv\u00e2rtea scena cu dou\u0103 sicrie \u00een care au fost puse corpurile fetelor siemeze care, cum a spus jurnalistul, \u00een sf\u00e2r\u015fit s-au desp\u0103r\u0163it \u015fi se duceau, fiecare \u00een sicriul ei, acas\u0103, \u00een satul p\u0103rin\u0163ilor, ca s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntate. N-am putut nicicum s\u0103 m\u0103 eliberez de tot ce-am v\u0103zut \u015fi auzit \u00een documentarul acela, la \u00eenceput plin de entuziasm \u015fi optimism, la sf\u00e2r\u015fit ca o tragedie imens\u0103. Am \u00eenceput s\u0103-mi imaginez ce ar fi fost dac\u0103 siamezele erau fete pe care le-a\u015f \u0219ti, de pe meleagurile mele. Cum ar tr\u0103i, care le-ar fi destinul, cum le-ar fi sf\u00e2r\u0219itul? Ani de zile m-am g\u00e2ndit la istoria aia \u0219i, la un moment dat, pur \u0219i simplu m-am a\u0219ezat \u0219i am \u00eenceput s\u0103 scriu povestea \u2013 plasat\u0103 \u00een locurile familiare mie, cu fete de v\u00e2rsta mea, \u00a0din Macedonia, cu nume \u00eenvechite, Srebra \u0219i Zlata, nume care \u00eenseamn\u0103 argint \u0219i aur. Am vrut pur \u0219i simplu s\u0103 povestesc despre o via\u021b\u0103 posibil\u0103, imaginar\u0103, a dou\u0103 fete din genera\u021bia mea, genera\u021bie care a fost \u0219i macedonean\u0103 \u0219i iugoslav\u0103, s\u0103 pun personajele \u00eentr-un context cunoscut de mine, \u00eentr-un timp istoric \u0219i \u00eentr-un loc real. Bine\u00een\u021beles am cercetat dac\u0103 \u00een Macedonia a fost vreun caz de siameze lipite, dar, cum n-a fost, am citit mult despre cazurile care existau \u00een lume. Ca s\u0103-mi fie mai clar cum pot tr\u0103i asemenea oameni, \u00eemi f\u0103ceam desene \u0219i schi\u021be\u2026<\/p>\n \u00centr-adev\u0103r, romanul e foarte vizual, cum stau ele t\u00e2mpl\u0103 l\u00e2ng\u0103 t\u00e2mpl\u0103. \u00cemi amintesc o expresie, c\u00e2nd una dintre ele \u00eencepe s\u0103 tremure: \u201eSrebra m\u0103 tremura \u0219i pe mine\u201d\u2026 Sau p\u0103rul lor, care pe jum\u0103tate se atinge, apoi tot ce \u021bine de igiena lor\u2026<\/em><\/p>\n Dramaticul fir al vie\u021bii celor dou\u0103 surori se \u00eemplete\u0219te perfect cu dramaticul fir istoric. Drama personal\u0103 n-o anuleaz\u0103 aici pe cea istoric\u0103 \u0219i ce e frumos e c\u0103 ele nu g\u00e2ndesc la fel despre istorie, cum nu g\u00e2ndesc la fel nici despre destinul lor.\u00a0<\/em><\/p>\n Scriind despre faptele istorice care se petreceau \u00een acela\u0219i timp cu cre\u0219terea Zlatei \u0219i Srebrei \u0219i dorin\u021ba lor s\u0103 se separe cu orice pre\u021b, am realizat c\u0103 \u0219i republicile din fosta Iugoslavia au vrut s\u0103 se separe cu orice pre\u021b, iar fiecare separare, fie \u0219i cea mai banal\u0103 las\u0103 mereu \u00een urm\u0103 victime. \u00cen cazul siamezelor mele, victima a fost Srebra care a murit la opera\u021bie, \u00een cazul Iugoslaviei victimele cele mai numeroase au fost \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina (Srebrenica \u0219i Srebra sunt \u00eentr-un fel simboluri), dar \u0219i fiecare individ cinstit din fosta Iugoslavia. Tragedia n-a fost at\u00e2t \u00een separarea ca atare, ci \u00een catastrofa pe care r\u0103zboaiele au l\u0103sat-o \u00een urma lor. Romanul atinge \u0219i situa\u021bia din Europa \u0219i America, este \u00eentr-un fel o oglind\u0103 paralel\u0103: a vie\u0163ii-mor\u0163ii siamezelor, ca \u0219i a vie\u021bii-mor\u021bii societ\u0103\u021bii \u0219i sistemului vechi, istoriei, realit\u0103\u021bii, dar \u0219i umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n Desigur e \u0219i un subiect foarte \u201eofertant\u201d. Mi-a pl\u0103cut c\u0103, narativ vorbind \u0219i din punctul de vedere al firii lor, surorile nu sunt siameze. Zlata, naratoarea, persoana I, e foarte diferit\u0103 de sora ei Srebra, mai de\u0219teapt\u0103, mai tonic\u0103, \u0219i care ne e prezentat\u0103 la persoana a III-a. Srebra e \u0219i mai implicat\u0103 \u00een istorie. Dincolo de subiectul romanului, \u00een via\u021ba real\u0103, pe tine te preocup\u0103 istoria?<\/em><\/p>\n Mi-a\u0219 fi dorit s\u0103 nu m\u0103 fi preocupat at\u00e2ta, dar \u00een Balcani se poate asta oare? Noi ne na\u0219tem \u00een istorie, tr\u0103im \u00een istorie \u0219i murim cu istoria de g\u00e2t. Din manualele de istorie am \u00eenv\u0103\u021bat despre r\u0103zboaie \u0219i tragedii umane, dar n-am crezut c\u0103 voi tr\u0103i eu personal timpul r\u0103zboiului \u00een fosta Iugoslavia. Oricum, noi din Macedonia, am avut noroc: Macedonia n-a fost direct implicat\u0103 \u00een r\u0103zboi, dar cum am spus, dintre solda\u021bii Armatei Na\u021bionale Iugoslave au fost \u015fi b\u0103ie\u0163i care au fost pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a lupta de partea Serbiei, mul\u021bi nevr\u00e2nd asta, \u0219i \u00eempotriva oamenilor care voiau s\u0103 ias\u0103 din Iugoslavia, nimic altceva. Am v\u0103zut refugia\u021bi care veneau din Bosnia \u0219i Croa\u021bia la noi, noi oricum n-am sim\u021bit r\u0103zboiul at\u00e2t de tare pe pielea noastr\u0103 \u2013 cel mai r\u0103u a fost \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina unde oamenii mureau ca pe band\u0103 rulant\u0103. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat genocidul din Srebreni\u0163a, \u00een iulie 1995, am fost \u00een prima mea vacan\u021b\u0103 \u00een Macedonia, dup\u0103 ce am stat un an \u00een Rom\u00e2nia. C\u00e2nd m-am \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia poetul rom\u00e2n Marian Dr\u0103ghici a scris un poem nemaipomenit numit Lunetistul<\/em>, pe care l-am tradus \u0219i publicat \u00een macedonean\u0103: a fost unul dintre pu\u021binele texte literare rom\u00e2ne\u0219ti care tratau situa\u021bia din fosta Iugoslavie. Da, istoria m\u0103 preocup\u0103 \u0219i, \u00een orice scriu, nu pot s\u0103 trec cu vederea faptele istorice, de aceea literatura mea oscileaz\u0103 mereu \u00eentre documentar \u0219i fic\u021bional, vorbe\u0219te despre un anume timp \u0219i un anume loc. Istoriile noastre personale ca microcosmos se petrec \u00een contextul istoriei colective ca macrocosmos. Nu sunt escapist\u0103, mai degrab\u0103 \u021bin foarte mult la confruntarea cu mine, cu lumea, cu ceilal\u021bi.<\/p>\n Romanul e \u0219i o c\u0103l\u0103torie pe harta lumii, din Skopje la Londra, din Belgrad \u00een Statele Unite \u0219i o compara\u021bie \u00eentre ele, din care rezult\u0103, cumva, c\u0103 oamenii sunt la fel peste tot, cu bunele \u0219i mai ales relele lor. Ai fost \u00een toate locurile astea \u00eenainte de a scrie<\/em>?<\/p>\n Bine\u00een\u021beles: Skopje este ora\u0219ul meu natal, la Londra m-am dus cu o burs\u0103 pentru o lun\u0103 ca s\u0103 pot cunoa\u0219te ora\u0219ul \u0219i ca s\u0103 pot cerceta chiar pentru romanul meu \u2013 am vizitat toate locurile care sunt prezente \u00een roman, m-am documentat \u0219i n-am improvizat nimic din ce a fost relevant \u0219i important pentru povestea din roman. \u00cen Statele Unite am fost de mai multe ori, am vizitat \u015fi verificat totul \u015fi cu celelate toponime. \u00cen proza, care \u00een cazul meu este mereu pus\u0103 \u00eentr-un anume timp \u0219i spa\u021biu, deci are toponime concrete, mereu sunt atent\u0103 s\u0103 nu improvizez geografic: dac\u0103 spitatul din Londra, unde se petrece opera\u021bia siamezelor, e la cap\u0103tul ora\u0219ului \u0219i \u00eentr-acolo duce o linie de metrou anume, nu poate \u00een roman s\u0103 fie plasat \u00een centrul ora\u0219ului, unde duce alt\u0103 linie de metrou. Dar e interesant \u0219i amuzant pentru mine c\u0103 \u00een cazul ora\u0219ului Skopje, cartierul \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 majoritatea evenimentelor din roman, este confundat de unii critici \u0219i cititori cu un complet alt cartier dec\u00e2t cel la care m-am g\u00e2ndit. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mai mult dec\u00e2t de la construc\u021bie \u0219i infrastructur\u0103, recunoa\u0219terea provine de la amintirea geocultural\u0103, de la arhitectura emo\u021bional\u0103. De aceea cititorii romanului se pot u\u0219or identifica cu personajele din roman, parc\u0103 au tr\u0103it cu ei \u00een acela\u0219i tip \u0219i \u00een acela\u0219i loc.<\/p>\n Traducerea romanului <\/em>O via\u021b\u0103 de rezerv\u0103 e foarte bun\u0103, pare o carte scris\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103. \u021ai-ai rev\u0103zut-o? \u021ai-a rev\u0103zut-o cumva so\u021bul t\u0103u, traduc\u0103torul Ale\u0161 Mustar, \u0219i el vorbitor de rom\u00e2n\u0103? Ce experien\u021be ai avut cu traducerile acestui roman?<\/em><\/p>\n Am rev\u0103zut-o \u0219i am avut foarte pu\u021bine interven\u021bii pentru c\u0103 \u0219i eu consider c\u0103 e foarte bun\u0103. Traducerea romanului \u00een rom\u00e2n\u0103 este foarte special\u0103 pentru mine, deoarece a dovedit zicala cu elevul care-\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te dasc\u0103lul. De ce? Pentru c\u0103 traduc\u0103torul meu, Octavian Blenchea, mi-a fost student c\u00e2nd am predat limba macedoneana la lectoratul deschis la Facultatea de Limbi Str\u0103ine, la Bucure\u0219ti, la sf\u00e2r\u0219itului anilor \u201990. Octavian a fost cel mai bun student de al meu la lectoratul de limba macedonean\u0103, un b\u0103iat foarte inteligent, curios \u0219i deschis spre o limb\u0103 str\u0103in\u0103 precum macedoneana \u0219i dornic de a cunoa\u0219te literatura \u0219i cultura macedonean\u0103. Deja de-atunci \u00eencerca s\u0103 traduc\u0103 texte din literatura macedonean\u0103, iar pe urm\u0103, mutat \u00een Canada, a tradus romanul Sora lui Freud<\/em> a lui Goce Smilevski, iar acum romanul meu O via\u021b\u0103 de rezerv\u0103<\/em> \u0219i urmeaz\u0103 s\u0103 traduc\u0103 \u0219i alt roman al meu, Camera ascuns\u0103<\/em>, care va ap\u0103rea la anul la editura Minerva, \u00eentr-o edi\u021bie foarte frumos \u00eengrijit\u0103, de literatur\u0103 european\u0103. Octavian Blenchea e el \u00eensu\u0219i un poet foarte bun, de\u0219i \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 o carte publicat\u0103, \u0219i, cunosc\u00e2nd bine situa\u021bia geopolitic\u0103 \u0219i cultural\u0103 nu numai macedonean\u0103, dar \u0219i a fostei Iugoslavii, a reu\u0219it s\u0103 traduc\u0103 romanul \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t de fapt l-a rescris, recreat \u00een rom\u00e2n\u0103, ceea ce pentru mine \u00eenseamn\u0103 nivelul cel mai \u00eenalt al unei traduceri.<\/p>\n \u00cen 2018 ne-am \u00eent\u00e2lnit din nou la Premiile Uniunii Europene, de fapt la concursul interna\u021bional de proz\u0103 scurt\u0103 dedicat doar premian\u021bilor din ultimii zece ani \u0219i unde ai luat Premiul Pentru Mo\u0219tenire Cultural\u0103, cu un minunat fragment dintr-o carte la care scriai. Despre ce e vorba?<\/em><\/p>\n Da, m-am bucurat foarte mult c\u0103 am fost premiate am\u00e2ndou\u0103: povestirea ta fic\u021bional\u0103 despre Monica Lovinescu m-a \u00eenc\u00e2ntat deja \u00eenainte de acordarea premiilor. Povestirea mea a fost de fapt un ciclu de povestiri foarte scurte cu titlul C\u00e2nd am plecat din Karl Liebknecht<\/em>, acum deja traduse \u0219i publicate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Poesis Interna\u0163ional. \u00centre timp, \u00een Macedonia a ap\u0103rut \u0219i cartea mea cu acela\u0219i titlu care con\u021bine 27 de povestiri, mai scurte sau mai lungi, toate legate de toponimul care poart\u0103 numele lui Karl Liebknecht, amicul \u0219i colaboratorul Rozei Luxemburg, cu care a fost \u00eempreun\u0103 \u0219i ucis. La Skopje am locuit pe strada Karl Liebknecht \u0219i m-am mirat mult c\u00e2nd am fost prima data la Berlin \u0219i am v\u0103zut c\u0103 acolo exist\u0103 \u0219i pod \u0219i o strad\u0103 care se numesc la fel, pe urm\u0103 \u0219i la Leipzig, de unde este de fapt Karl Liebknecht. Cercet\u00e2nd unde mai exist\u0103 strad\u0103 sau alt toponim care poart\u0103 numele lui Karl Liebknecht, am descoperit c\u0103 \u00een mai mult de 100 de locuri, cel mai des \u00een Federa\u021bia Rus\u0103, la Ucraina, Bielorusia, Moldova, Bulgaria, Polonia, dar \u0219i \u00een Germania, Fran\u021ba, Rom\u00e2nia, Austria, etc.\u00a0 O dat\u0103 m-am g\u00e2ndit ce haios ar fi s\u0103 se adune cet\u0103\u021benii care tr\u0103iesc pe strada sau \u00eentr-un alt loc cu numele de Karl Liebknecht, ce interesant ar fi s\u0103 auzi povestirile celor care au tr\u0103it odat\u0103 \u00eentr-un loc cu numele Karl Liebknecht, dar din diferite cauze s-au mutat sau vor s\u0103 se mute sau \u00eentr-un alt fel sunt lega\u021bi de acest toponim. Am verificat toate toponimele, m-am documentat bine \u0219i am \u00eenceput s\u0103 scriu povestirile: le-am \u00eencadrat \u00een evenimente istorice reale, dar personajele le-am inventat, sunt \u00een totalmente fictive.\u00a0 \u00cen felul acesta pove\u0219tile din C\u00e2nd am plecat din Karl Liebknecht<\/em>\u00a0 se petrec pe dou\u0103zeci de str\u0103zi, \u00een dou\u0103 licee, un stadion, un sat, o pia\u021b\u0103 a ora\u0219ului \u0219i o fabric\u0103, toate purt\u00e2nd numele Karl Liebknecht. Acestea au loc \u00een \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume, \u00een Italia, Rom\u00e2nia, Polonia, Germania, Slovenia, Elve\u021bia, Fran\u021ba, Austria, Albania, Olanda, Rusia, SUA, Japonia, Republica Sud-Africa, Rwanda, Estonia, Marea Britanie, Ucraina, Croa\u021bia, Grecia \u0219i Republica Ceh\u0103. \u00a0Cum a spus critica macedonean\u0103,\u00a0 \u00een carte sunt prezente destinele tinerilor \u0219i b\u0103tr\u00e2nilor, noroco\u0219ilor \u0219i neferici\u021bilor, celor \u00eendr\u0103gosti\u021bi \u0219i celor singuri, bolnavilor \u0219i s\u0103n\u0103to\u0219ilor, insulta\u021bilor \u0219i l\u0103uda\u021bilor, viilor \u0219i mor\u021bilor, personaje marcate de dificult\u0103\u021bi identitare, azil, relocare, plecare, evadare, trecerea frontierei, problemele Europei contemporane etc. Unele povestiri cred c\u0103 au poten\u021bial de monodram\u0103 sau monolog, toate fiind scrise la persoan\u0103 \u00eent\u00e2i. E prima\u00a0 mea carte de proz\u0103 scurt\u0103, o experien\u021b\u0103 cu totul deosebit\u0103, pe care cred c\u0103 o s-o mai repet \u00een viitor.<\/p>\n Ce \u00eenseamn\u0103 pentru tine Premiul EUPL? <\/em><\/p>\n Oricum, cred ca ideea cu decernarea premiilor EU este foarte bun\u0103, mai ales pentru literaturile noastre, care nu prea ies \u00een evident\u0103 pe harta lumii, dar mi se pare c\u0103 este deja o infla\u021bie cu premia\u021bii, \u00een fiecare an premiul primit de 12 scriitori, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 deja aproape 120 de c\u00e2\u0219tig\u0103tori ai premiului, un lucru prea mare pentru pia\u021ba de carte din Europa. Personal, cred ca premiul ar trebui oferit la cel mult trei scriitori pe an, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prestigios \u0219i s\u0103 poat\u0103 cu adev\u0103rat s\u0103 deschida u\u0219a c\u0103r\u021bilor acestora \u00een lumea editorial\u0103. Am impresie c\u0103 editurile europene s-au s\u0103turat cumva sau \u00een cur\u00e2nd se vor s\u0103tura de c\u0103r\u021bile premiate.<\/p>\n S\u0103 sper\u0103m c\u0103 nu \u2013 \u0219i o spun de dragul celor care vor veni. Editurile profit\u0103 \u0219i ele c\u00e2nd traduc c\u0103r\u021bi premiate, pentru c\u0103 au o finan\u021bare de la UE. Iar acum, de dragul cititorilor revistei LaPunkt, s\u0103 \u00eenchei cu o \u00eentrebare despre \u201enoi\u201d. Cite\u0219ti literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103? \u0218i dac\u0103 da, ce scriitori \u00ee\u021bi plac? <\/em><\/p>\n Citesc foarte mult literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103. Fiecare vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a mea sau a so\u021bului meu (Ale\u0161 Mustar, poet \u0219i singurul traduc\u0103tor al literaturii rom\u00e2ne \u00een limba sloven\u0103, care \u0219i-a dat doctoratul \u00een dramaturgia lui Marin Sorescu \u0219i Teodor Mazilu) \u00eenseamn\u0103 \u0219i o gr\u0103mad\u0103 de c\u0103r\u021bi cump\u0103rate. Uneori autorii rom\u00e2ni ne trimit \u0219i singuri c\u0103r\u021bile, uneori primim \u0219i c\u00e2te ceva de la editurile rom\u00e2ne. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 a\u0219tept\u0103m cu ner\u0103bdare c\u00e2teva c\u0103r\u021bi de la editura Cartier din Chi\u0219in\u0103u, iar \u00eentre ele pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een mod deosebit Un secol de poezie rom\u00e2n\u0103<\/em>scris\u0103 de femei<\/a>, pe care abia a\u0219tept s-o citesc. Pe 13 ianuarie sunt invitat\u0103 la Universitatea din Ljubljana s\u0103 vorbesc despre literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, cu accent pe c\u0103r\u021bile deja traduse \u00een sloven\u0103 de Ale\u0161. \u00cent\u00e2lnirea este organizat\u0103 pentru to\u021bi studen\u021bii universit\u0103\u021bii interesa\u021bi de cultura rom\u00e2n\u0103, nu numai pentru cei care urmeaz\u0103 cursurile lectoratului de limba rom\u00e2n\u0103. M\u0103 bucur c\u0103 voi putea s\u0103 le vorbesc \u0219i s\u0103-i fac s\u0103 se duc\u0103 la biblioteca \u0219i s\u0103 \u00eemprumute c\u0103r\u021bile traduse \u00een sloven\u0103 ale unor autori \u0219i autoare precum Ana Blandiana, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Nora Iuga, Florin L\u0103z\u0103rescu, Bogdan Suceav\u0103, Dumitru \u021aepeneag, Filip Florian, Liliana Corobca, Octavian Soviany, Dan Coman, Dan Lungu, \u0219i bine\u00een\u0163eles, romanul t\u0103u, draga Ioana, Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em>. De asemenea pot s\u0103 le prezint antologia prozei scurte Povestiri din Rom\u00e2nia<\/em> care a ap\u0103rut \u00een sloven\u0103 cu autori precum R\u0103zvan Petrescu, Petre Barbu, Constantin Ab\u0103lu\u021b\u0103, Doina Ru\u0219ti, Lucian Dan Teodorovici \u0219i al\u021bii, dar nu o s\u0103 ratez prilejul s\u0103 vorbesc \u015fi despre Nichita St\u0103nescu sau Angela Marinescu etc., etc. Ca s\u0103-i enum\u0103r pe to\u0163i poe\u021bii mei rom\u00e2ni prefera\u021bi mi-ar trebui cel pu\u021bin cinci pagini. Recent am postat pe Facebook un poem de Tudor Arghezi \u00een traducerea mea \u00een macedonean\u0103, Niciodat\u0103 toamna<\/em>\u2026, \u0219i lumea a receptat-o at\u00e2t de bine, \u00eenc\u00e2t m-am g\u00e2ndit: iat\u0103-l pe Arghezi \u00een lumea digital\u0103, at\u00e2t de contemporan cu noi!<\/p>\n Ce frumos! \u0218i ce bine pentru literatura rom\u00e2n\u0103 c\u0103 exist\u0103 oameni ca tine! Nu pot dec\u00e2t, pur \u0219i simplu, s\u0103-\u021bi mul\u021bumesc.<\/em><\/p>\n Literatura rom\u00e2n\u0103 e at\u00e2t de bogat\u0103, iar pentru mine personal una dintre cele mai bune din Europa. Odat\u0103 cu limba rom\u00e2n\u0103, pe care am \u00eenv\u0103\u021bat-o cel mai repede dintre toate celelalte limbi str\u0103ine pe care le vorbesc, am primit automat \u00een dar \u0219i o literatur\u0103 \u00eentreag\u0103 \u2013 mai mult dec\u00e2t asta nici n-am putut s\u0103 visez!<\/p>\n <\/p>\n![\"Lidija-Dimkovska-photo\"](\"https:\/\/www.lapunkt.ro\/wp-content\/gallery\/srs\/Lidija-Dimkovska-photo.jpg\")
\u0218ase c\u0103r\u021bi de poezie, \u00eenc\u0103 dou\u0103 romane, un jurnal american, o carte de proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i trei antologii pe care le-am alc\u0103tuit. \u015ei toate traducerile pe care le-am f\u0103cut singur\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i sloven\u0103 \u00een limba macedonean\u0103, ca \u015fi toate traducerile ale c\u0103r\u021bilor mele \u00een limbi diferite.<\/p>\n![\"Lidija-Dimkovska-Rijeka\"](\"https:\/\/www.lapunkt.ro\/wp-content\/gallery\/srs\/Lidija-Dimkovska-Rijeka.jpg\")
Trebuia s\u0103 v\u0103d cum ar tr\u0103i ele \u00een lumea real\u0103, ce gesturi pot face, ce manevre, cum se pot duce la toalet\u0103, cum vor dormi, cum se vor \u00eembr\u0103ca. Mi se pare c\u0103 am \u00eenv\u0103\u021bat un alt limbaj, specific pentru siamezele lipite, mai ales la capete, un lucru care nu este deloc simplu. Scriind linear despre copil\u0103ria \u0219i tinere\u021bea lor petrecute la Skopje, ora\u0219ul meu natal, n-am putut \u0219i n-am vrut s\u0103 evit timpul real \u0219i tot ce s-a petrecut din 1984 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012. \u0218i bine\u00een\u021beles c\u0103 \u00een intervalul \u0103sta s-au \u00eent\u00e2mplat foarte multe lucruri: Tito era deja mort, Iugoslavia st\u0103tea pe buza pr\u0103pastiei, la \u00eenceputul anilor \u201990 au \u00eenceput r\u0103zboaiele, b\u0103ie\u021bii din genera\u021bia mea, n\u0103scu\u021bi \u00een anii \u201970, au fost ultimii solda\u021bi ai Armatei na\u021bionale iugoslave \u0219i dezertau sau se \u00eentorceau acas\u0103 cu traume de r\u0103zboi. Unor prieteni ai mei armata le-a schimbat total via\u021ba: au devenit ori c\u0103lug\u0103ri ori poe\u021bi\u2026<\/p>\n![\"Lidija-Dimkovska\"](\"https:\/\/www.lapunkt.ro\/wp-content\/gallery\/srs\/Lidija-Dimkovska.jpg\")
Premiul Uniunii Europene pentru literatura pentru romanul meu O via\u021b\u0103 de rezerv\u0103<\/em> a devenit mult mai important atunci c\u00e2nd au \u00eenceput ofertele pentru traducere \u0219i publicarea nu numai a romanului premiat, dar \u0219i a altor c\u0103r\u021bi de ale mele, \u00een diferite limbi \u0219i la diverse edituri, c\u00e2nd un scenarist talentat din Macedonia a f\u0103cut adaptarea cinematografic\u0103 a romanului, dar, oricum, nici un premiu nu este mai important dec\u00e2t cititorii \u2013 ei sunt premiul cel mai bun. Decernarea ca atare mi-a r\u0103mas \u00een minte ca un eveniment foarte stresant: am\u00e2ndou\u0103 am luat premiul \u00een anul 2013, \u0219i, dac\u0103 \u021bii minte am fost pus\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie nea\u0219teptat\u0103: s\u0103 \u0163in un discurs cumva politic. Mai \u00eent\u00e2i, c\u00e2nd am ajuns la Bruxelles eram deja foarte r\u0103cit\u0103, a\u0219a c\u0103 \u00een camera de hotel \u00eemi tot f\u0103ceam \u00a0ceaiuri, unul dup\u0103 altul, tremur\u0103m de febr\u0103 \u0219i de oboseal\u0103, iar la repeti\u021bia pe care am avut-o \u00eenainte de decernare, doamna care se ocupa de protocol, c\u00e2nd a venit r\u00e2ndul meu a strigat: Fosta Republica Iugoslav\u0103 Macedonia!, un lucru care m-a scos din s\u0103rite pentru c\u0103, de\u0219i \u021bara mea formal a fost recunoscut\u0103 cu numele \u0103sta bizar, oricum, la nici un alt eveniment \u0219i festival literar din lume niciodat\u0103 nimeni nu m-a prezentat \u00een modul \u0103sta, \u0219i nu m-a identificat cu numele acesta artificial al \u021b\u0103rii mele. Seara, c\u00e2nd a fost decernarea, r\u0103gu\u0219it\u0103, tremur\u00e2nd de frig \u0219i cu temperatur\u0103 ridicat\u0103, \u00een loc s\u0103 m\u0103 bucur de premiu spun\u00e2nd c\u00e2teva vorbe bune, m-am sim\u021bit obligat\u0103 s\u0103 \u021bin un discurs politic despre numele \u0163\u0103rii mele. Nu \u00eemi pare r\u0103u, dar dup\u0103 ce s-a terminat totul, nu mi-a r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103-mi vindec bron\u0219ita. Ca s\u0103 glumesc, EUPL m-a \u00eemboln\u0103vit.<\/p>\n