{"id":4711,"date":"2020-09-18T08:42:39","date_gmt":"2020-09-18T08:42:39","guid":{"rendered":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/?p=4711"},"modified":"2020-09-18T08:42:39","modified_gmt":"2020-09-18T08:42:39","slug":"noi-aparitii-editorial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/noi-aparitii-editorial\/","title":{"rendered":"Noi apari\u0163ii editorial"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Ilie Rad, America din Cortland<\/em> (2020)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

La Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103 din Cluj-Napoca a ap\u0103rut, recent, un nou volum semnat de Ilie Rad: America din Cortland<\/em>. Volumul de fa\u0163\u0103 continu\u0103, prin con\u0163inut \u015fi form\u0103, volumele sale anterioare, cuprinz\u00e2nd note de c\u0103l\u0103torie din str\u0103in\u0103tate (Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Var\u015fovia, Budapesta<\/em>, 1998; De la Moscova la New York. Note de drum din Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi fragmente de jurnal american<\/em>, 2005; O c\u0103l\u0103torie \u00een \u0162ara Kangurului<\/em>, 2012; O c\u0103l\u0103torie la cap\u0103tul lumii<\/em>, 2019 \u2013 \u00een colab. cu Doina Rad) sau din \u0163ar\u0103 (Un ardelean la Bucure\u015fti<\/em>, 2011; C\u0103l\u0103torii prin \u0162ar\u0103 (1995-2017)<\/em>, 2017), autorul mai av\u00e2nd \u00een proiect \u00eenc\u0103 dou\u0103 titluri cu acela\u015fi profil: Prin capitale europene <\/em>\u015fi Trei c\u0103l\u0103torii prin Rusia<\/em>.<\/p>\n

Revenind la volumul de fa\u0163\u0103, cel mai impozant dintre toate cele amintite ca num\u0103r de pagini (465), acesta cuprinde impresii de c\u0103l\u0103torie, pagini de jurnal, reflec\u0163ii, reportaje, interviuri aferente celor trei c\u0103l\u0103torii f\u0103cute de autor, \u00een anii 2000, 2002 \u015fi 2018.<\/p>\n

Rezultatele publicistice ale primelor dou\u0103 c\u0103l\u0103torii fuseser\u0103 incluse \u00een volumul De la Moscova la New York. Note de drum din Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi fragmente de jurnal american<\/em>. Prefa\u0163\u0103 de Mircea Popa, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005. Autorul le-a reluat \u00een acest volum (cu excep\u0163ia unui text, care nu se mai \u00eencadra \u00een peisajul american), la care a ad\u0103ugat materialele redactate \u00een urma c\u0103l\u0103toriei din 2018, \u00een felul acesta cartea av\u00e2nd o structur\u0103 unitar\u0103 (notele de drum \u015fi interviurile din Federa\u0163ia Rus\u0103 vor fi incluse, cum s-a spus, \u00eentr-un volum de sine st\u0103t\u0103tor).<\/p>\n

Au fost ad\u0103ugate \u00een carte dou\u0103 \u00eenterviuri, care nu au fost realizate pe p\u0103m\u00e2nt american, ci cu prilejul unor conferin\u0163e ale Alian\u0163ei Universit\u0103\u0163ilor pentru Democra\u0163ie (AUDEM), crea\u0163ie sut\u0103 la sut\u0103 american\u0103: cu profesorul John Ryder, \u00eent\u00e2lnit la Praga, \u00een 1997, respectiv cu\u00a0 Svetlana Broz, nepoat\u0103 a lui Iosip Broz Tito, pe care autorul a cunoscut-o la Sarajevo, \u00een 2013, unde a avut loc conferin\u0163a anual\u0103 AUDEM.<\/p>\n

Ca de obicei, autorul indic\u0103, dup\u0103 fiecare text, locul primei apari\u0163ii. Textele au fost publicate ini\u0163ial \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>, Tribuna<\/em>, Apostrof<\/em>, Pro Saeculum<\/em>, cele mai multe fiind tip\u0103rite, sub form\u0103 de seriale, \u00een Adev\u0103rul de Cluj<\/em> sau Flac\u0103ra lui Adrian P\u0103unescu<\/em> (FlAP<\/em>).<\/p>\n

\u00cen 1981, cunoscutul scriitor, jurnalist \u015fi diplomat, Ioan Grigorescu, el \u00eensu\u015fi autorul unor volume despre America, scria: \u201cP\u00e2n\u0103 la scrierea acestei c\u0103r\u0163i, \u00een lume s-au publicat nu mai pu\u0163in de\u2026 126.810 volume despre Statele Unite, \u00ab\u0163ara cu 50 de \u0163\u0103ri\u00bb. Vreo duzin\u0103 \u2013 dar nu toate \u00abde duzin\u0103\u00bb \u2013 au ap\u0103rut \u015fi la noi.\u201d<\/p>\n

Din 1981, c\u00e2nd a fost \u00eentocmit\u0103 statistica, au trecut patru decenii, timp \u00een care, sunt convins, num\u0103rul volumelor despre Statele Unite a dep\u0103\u015fit cifra de 150.000 de titluri!<\/p>\n

Pe bun\u0103 dreptate, oricine s-ar putea \u00eentreba: La ce mai folose\u015fte \u00eenc\u0103 o carte, despre o lume reflectat\u0103 \u00een 150.000 de c\u0103r\u0163i?<\/p>\n

R\u0103spunsul este simplu de dat: fiecare autor vine cu propria sa viziune, cu propriile sale tr\u0103iri \u015fi sentimente, inspirate de vizitarea lumii americane.<\/p>\n

Cartea de fa\u0163\u0103 este dedicat\u0103 celor patru profesori americani, care i-au facilitat autorului deplasarea \u00een Statele Unite: John Ryder, Henry Steck, Devereaux Kennedy \u015fi Alexandru Bala\u015f.<\/p>\n

De ce America din Cortland<\/em> (Cortland este un mic or\u0103\u015fel din statul New York, unde a avut loc, \u00een 1906, o crim\u0103, care a stat la baza romanulu O tragedie american\u0103<\/em>, de Thedore Dreiser)? Pentru explicarea titlului, se pot invoca dou\u0103 mottouri ale c\u0103r\u0163ii: “New York City este New York City \u2013 Cortland este America”, a spus profesorul de filosofie \u00a0Momcillo Stojkovich, de la Universitatea din Ni\u0161, Serbia, iar Romulus Rusan afirma \u015fi el: \u201c\u00abNou\u0103zeci la sut\u0103 din europeni confund\u0103 Statele Unite cu New York-ul, \u015fi mai exact cu Manhattanul: imagine cu des\u0103v\u00e2r\u015fire fals\u0103\u00bb, se pl\u00e2ng americanii \u015fi chiar newyorkezii\u2026\u201d<\/p>\n

O mare valoare au \u00een carte interviurile realizate cu profesori sau oameni de cultur\u0103: John Ryder, Joseph Brownell, Nina Cassian, Anca Pedvis, Tudor Vlad, Henry Steck, Erik J. Bitterbaum, Alexandru Bala\u015f sau Svetlana Broz, dar \u015fi capitolul dedicat rela\u0163iilor dintre Cortland \u015fi Dreiser ori \u00eent\u00e2lnirea autorului cu pre\u015fedintele american Bill Clinton, schimbul de scrisori f\u0103cut cu acesta, reportajele despre marile obiective vizitate: Empire State Building, Worl Trade Center, Statuia Libert\u0103\u0163ii, Cascada Niagara, Muzeul Memorial 11 Septembrie 2001, Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 din New York, Muzeul Figurilor de Cear\u0103 din New York, experien\u0163a lans\u0103rii c\u0103r\u0163ii sale, De la Moscova la New York<\/em>, \u00een Aua Universit\u0103\u0163ii din Cortland etc.<\/p>\n

Conform obiceiului autorului, cartea are numeroase ilustra\u0163ii (180 la num\u0103r), \u00een interiorul c\u0103r\u0163ii (23, alb-negru), dar mai ales color, \u00een Anexe<\/em> (157 de fotografii, portrete grafice, scrisori facsimilate, coperte de c\u0103r\u0163i etc.). De men\u0163ionat c\u0103 unele fotografii sunt o raritate (Maria T\u0103nase c\u00e2nt\u00e2nd la un spectacol dat pentru solda\u0163ii rom\u00e2ni de pe Frontal de Est, \u00een 1942, portretul Ninei Cassian, f\u0103cut de Perahim, \u00a0Cascada Niagara, secat\u0103, r\u00e2ul Niagara fiind deviat de Armata American\u0103, pentru a se \u00eenl\u0103tura pietrele aduse de ape, o fotografie inedit\u0103 cu Turnurile Gemene, din anul 2000,\u00a0 care vor fi distruse \u00een anul urm\u0103tor, plicul unei scrisori trimise de Grace Brown lui Chester Gillette (prototipuri ale unor personaje din romanul O tragedie american\u0103<\/em>), casele, fabrica \u015fi biserica din Cortland, av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 cu cei doi eroi, o fotografie din timpul construc\u0163iei Centrului Rockefeller, cu muncitori \u00een timpul pauzei de mas\u0103, odihnindu-se pe o grind\u0103 metalic\u0103 aflat\u0103 la sute de metri deasupra ora\u015fului, fotografii cu dezastrul de la World Trade Center etc.<\/p>\n

Despre profilul c\u0103r\u0163ii \u015fi despre autor sunt definitorii cuvintele de pe coperta a patra a c\u0103r\u0163ii, apar\u0163in\u00e2nd acad. Ioan-Aurel Pop, Pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne: \u201cIlie Rad las\u0103 ast\u0103zi asupra lumii literare un \u00ab\u00eenc\u00e2ntec sau desc\u00e2ntec\u00bb, cum ar zice frumos Heliade R\u0103dulescu, adic\u0103 ne \u00eentinde gra\u0163ios \u015fi cuviincios c\u00e2teva fr\u00e2nturi din sufletul s\u0103u generos. Ilie vine dintr-o lume sublim\u0103, a omeniei \u015fi adev\u0103rului, a candorii \u015fi drept\u0103\u0163ii, a profundei \u00een\u0163elegeri \u015fi armonii. El interpreteaz\u0103 lumea \u00eenconjur\u0103toare cu o c\u0103ldur\u0103 uman\u0103 unic\u0103 \u015fi cu ochi mira\u0163i \u00een fa\u0163a noului, cu extazul eternului cal\u0103tor. [\u2026] Ilie Rad \u015ftie s\u0103 spun\u0103 istoria altfel, cu naturale\u0163e \u015fi cu o anumit\u0103 cuviin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 seme\u0163ie sau ostenta\u0163ie. Este un erudit \u015fi un cunosc\u0103tor, dar parc\u0103 nu vrea s\u0103 \u015ftie asta.\u201d<\/p>\n

Iar un alt academician, Constantin Ciopraga, afirma: \u201cTemperament iscoditor-volubil, \u00een\u0163eleg\u00e2nd s\u0103 exploreze, s\u0103 verifice, s\u0103 compare \u015fi \u00een special s\u0103 adauge elemente \u015focante, Ilie Rad se mi\u015fc\u0103 dezinvolt at\u00e2t \u00een plan spa\u0163ial, c\u00e2t \u015fi \u00een registru temporal, tentat de lectura plural\u0103 a realit\u0103\u0163ilor. Frapeaz\u0103, \u00een tehnicile sale scriptice, o estetic\u0103 a simpatiei, \u00een modula\u0163ii ample, adecvate momentului evocat, cu accente mobile pe psihologie, pe moravuri \u015fi istorie, totdeauna punct\u00e2nd latura etic\u0103. Registrului expresiv principal, lirico-epic, i se asociaz\u0103 voci de subtext \u00een partitura existen\u0163ial\u0103 discret\u0103, reverber\u00e2nd o anumit\u0103 filosofie practic\u0103.\u201d<\/p>\n

Cartea urmeaz\u0103 a fi tradus\u0103, \u00een cur\u00e2nd, \u00een limba englez\u0103. Varianta electronic\u0103, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, este diponibil\u0103 pe site-ul lui Ilie Rad (www.ilierad.ro<\/a>), dar \u015fi \u00een Biblioteca Digital\u0103 a Bibliotecii Centrale Universitare \u201cLucian Blaga\u201d din Cluj-Napoca (http:\/\/dspace.bcucluj.ro\/handle\/123456789\/139681<\/a>).<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ilie Rad, America din Cortland (2020) \u00a0 La Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103 din Cluj-Napoca a ap\u0103rut, recent, un nou volum semnat de Ilie Rad: America din Cortland. Volumul de fa\u0163\u0103 continu\u0103, prin con\u0163inut \u015fi form\u0103, volumele sale anterioare, cuprinz\u00e2nd note de c\u0103l\u0103torie din str\u0103in\u0103tate (Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Var\u015fovia, Budapesta, […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4650,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3077],"tags":[3299,3298],"class_list":["post-4711","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-presa","tag-america-din-cortland","tag-ilie-rad"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t