Tematica abordată în lucrare este relevantă prin actualitatea subiectului, respectiv implementarea integrală a Conceptului Strategic al NATO, aprobat de șefii de stat și de guverne, în cadrul Summit-ului de la Lisabona din 2010, o direcție strategică de acțiune, de maximă importanță, fiind realizarea și dezvoltarea unui Sistem de Apărare împotriva Rachetelor Balistice, cu scopul de a proteja spațiul european al Alianței.
Pentru acest important proiect, SUA au propus României, având în vedere, poziția geostrategică, să participe efectiv la realizarea sistemului, în iunie 2011, la Washington, fiind certificat acordul bilateral, cu asumarea de către țara noastră a spațiului necesar amplasării interceptorilor tereștri.
Desigur, proiectul nu reprezintă un element de noutate, apariția sa fiind datată în timpul Războiului Rece, când apar primele elemente ale Sistemului NATO European Integrat de Apărare Aeriană (NATINADS – NATO European Integrated Air and Defence System), ca măsură de răspuns la dezvoltarea aviației de bombardament sovietice, ulterior având un rol determinant în realizarea și menținerea coeziunii politice și militare în cadrul Alianței.
În cadrul lucrării, autorul identifică și argumentează necesitatea actualului Sistem de Apărare Integrată NATO Aeriană și Antirachetă (NATINAMDS – NATO European Integrated Air and Missile Defence System), ca indicator vizibil pentru solidaritatea, coeziunea și responsabilitatea comună a Alianței, capabilitățile antirachetă fiind proiectate pentru contracararea potențialelor atacuri cu rachete balistice care provin din afara spațiului euro-atlantic. Subliniem că aceste capabilități nu sunt îndreptate împotriva Federației Ruse, mare actor statal cu care Alianța Nord-Atlantică dorește continuarea relaționării și cooperării constructive în cadrul Parteneriatului „NATO-Rusia Council”.
Lect. dr. Ioan Manci
Recenzii
Nu există recenzii până acum.