Controlul în asigurări

Asigurările au cunoscut o dezvoltare prodigioasă în ultimii ani, faptul ducând şi la o concurenţă mai acerbă, având ca urmare diversificarea produselor de asigurare. Condiţiile de concurenţă loială şi asiguraţi, respectiv asiguratori, cu o înaltă ţinută morală determină o piaţă a asigurărilor ideală. Realitatea este, însă, departe de ideal: a) Acţionariatul doreşte să maximizeze profitul societăţii de asigurare; b) Intermediarii din asigurări aleg variantele în funcţie de comisioanele cele mai mari, şi nu de calitatea procesului de asigurare; c) Asiguraţii, în dorinţa de îmbogăţire fără just temei, apelează la fraudă pentru a obţine efecte cât mai mari ale asigurării; d) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România se manifestă uneori insuficient de riguros la abaterile unor asiguratori. Impune taxe şi comisioane care încarcă prima de asigurare fără just temei; e) Societăţile de asigurare apelează la pârghii, ce nu sunt întotdeauna legale, pentru a acapara un segment cât mai mare din piaţa de asigurare. Conjunctura enunţată creează premisele dezvoltării controlului în asigurări.