Peste tot în aceste cugetări poematice și în aceste poeme bine cugetate din Cuvinte în Oglindă se simte Filosofia. Dar partea de înțelepciune din ceea ce este Filosofia – ca „iubire de înțelepciune” – este susținută din plin de partea pe care gândirea o uită prea adesea și care este cea cuvenită iubirii. Pentru că sentimentul, starea de emoție profundă, ține aici de veșmântul expresiv al ființei Mihaelei Sîntu, pentru care neantul „este spaţiul Realității, în care nu putem rosti cuvintele venite din inimă”. Ea își rostește cuvintele venite din inimă și în aserțiuni propoziționale și în versuri, dar unele trec în altele cu multă ușurință. Și dacă primele ne-au convins că „singurătatea Evei ne alungă din Rai” și că „în adâncul sufletului, fiecare femeie se simte însăși Eva alungată”, versurile Mihaelei Sîntu ne conving că omul este un text intertextual care adună iubire!
Aurel CODOBAN
Recenzii
Nu există recenzii până acum.