Omul în colivie

“… nuvelele acestea (care stilistic nu suferă nicio scădere) conţin elemente “sănătoase şi sigure” şi, in primul rând, cupluri […]. Deşi critic literar, autorul scapă tentaţiilor teoretice şi nu ţine morţiş să « construiasca idei ». Simplitatea situaţiilor e de bun augur, după cum armonia povestirii poartă de la sine pe cititor […] …trebuie să recunoaştem în aceste nuvele o compoziţie întru nimic inferioară celor mai apreciaţi nuvelişti români de azi…” (Petru Popescu)