Ţărănimea transilvană la cumpăna secolelor XIX-XX

„(…) Țăranii români sunt cei asupra cărora s-au repercutat consecințele multiple ale fenomenelor ce au marcat criza sistemului feudal. În Transilvania țăranii au suferit marile provocări (șocuri) ale epocii: trecerea la Biserica Romei, formele de manifestare ale stăpânirii habsburgice, dispariția nobilimii române maghiarizate încă din secolele evului mediu, marginalizarea românilor de către națiunile privilegiate prin consacrarea denumirilor de tolerați și admiși. Autorul acestei perspective (istoricul Gheorghe Platon) subliniază faptul că în aceste împrejurări, conștiința identității românești a fost mai puternică și s-a cristalizat mai devreme în Transilvania. Mult mai virulent este istoricul Gelu Neamțu atunci când denunță repercusiunile pactului austro-ungar asupra Transilvaniei din anul 1867. De aici încolo autonomia Ardealului este pusă sub semnul întrebării de acest monstru cu două capete, un actor ce-și joacă dur interesele pe scena relațiilor internaționale până la finele Primului Război Mondial.

Dincolo de munți, în Principate, țăranii români nu se pot bucura nici ei de prea multă tihnă. „Chestia rurală”, cum a fost prezentată în Conferința de Pace de la Paris din anul 1858, le dă multe bătăi de cap atât boierilor, cât și clăcașilor. (…)”

Cuprins:

Cuvânt-înainte

I. Note introductive

…țărănimea, aceeași problemă în două ipostaze

a) …prima ipostază…

b) …a doua ipostază

c) …realități de graniță între cele două ipostaze

II. Lumea satului ardelean în mentalul elitelor politice din a doua jumătate  a secolului al XIX-lea

I.1. Unitate națională prin pasivism și activism!

I.2. Satul românesc și curente ideologice agrariene

I.3. Elitismul, politica și naționalismul; filtrul intereselor naționale sau personale?

III. Considerente şi realităţi economice agrare la cumpăna secolelor XIX-XX

III.1. La vremuri noi, speranţe vechi…!

III.2. Regimul proprietăţii, influenţe capitalist-burgheze

III.3. Băncile şi operaţiunile de creditare

III.4. Perspectiva organelor de presă asupra problemei agrare

III.4. Relaţiile burgheze de sorginte feudală

IV. În loc de concluzii

IV.1. Domnii şi ţăranii; sau anatema marxistă

IV.2. Perspectiva antropologică asupra evoluţiei Transilvaniei până la 1918

IV.3. Concluziile de rigoare

Bibliografie generală