Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

     Înființată în 1861, prin strădaniile lui Andrei Șaguna și a altor reprezentanți de seamă ai culturii naționale, „Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român din Transilvania” (ASTRA), și-a făcut de la început un nume de onoare în rândul tuturor celor care mânuiau un condei în presa națională sau a celor care își făcuseră un crez din dezvoltarea acestei culturi. Numele și faima ei ajunseseră în cele mai îndepărtate colțuri ale românismului, ceea ce-l determină pe învățăcelul lui Aron Pumnul de la Cernăuți, Mihai Eminescu, să rămână în vara anului 1866 la Blaj, cu gândul că în toamna aceea să poată participa la Alba Iulia la adunarea generală a ASTREI. Tot legat de una din ședințele ASTREI, găsește ocazia să treacă granița prin Vama Cucului spre a pleca la București și scriitorul Liviu Rebreanu, care se confruntase deja cu modul de lucru al autorităților austro-ungare, semn că adunările generale ale ASTREI aveau mare impact în rândul populației române din Transilvania. Cert e că adunarea generală planificată la Cluj în 1867, între 26-28 septembrie, avea să schimbe ceva din sistemul de conducere al acesteia. Adunarea de la Cluj din 1867 și-a desfășurat lucrările în sala de la Redută, astăzi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, dovadă că autoritățile orașului au dovedit înțelegere pentru evenimentul pan-românesc.

Mircea Popa