Vocalize pe omăt. Versuri.

Maramureşean transplantat pe Târnave, vechi dascăl de literatură română, Gavril Rusu se află la al treilea volum de versuri (după Inexorabila clipă şi Drezina cu plopi, ambele apărute în 2002). Poezia sa se intonează în marginile aceleiaşi poetici tradiţionale, cu respect pentru rimă şi ritm, dar şi cu grija de a adăuga formei atent dăltuite înţelesuri adânci şi mereu adevarate, oricât de desuetă ar putea părea haina versului. Se pot identifica în versurile sale arome din poezia unor Ion Pillat şi Vasile Voiculescu, ici colo cu melancolii frânte ca-n Bacovia, constantă rămânând atmosfera calmă, caldă, simplă si fireasca ţesută de o scriitură, cumva, ocrotitoare, extrăgându-şi din sine vlaga şi savoarea.