Diversitatea etnică în istoria medicinei clujene. Medicii în slujba sănătăţii oamenilor. Repede şi modele

     Tema acestei cărţi – diversitatea etnică în medicina Clujului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi din veacul al XX-lea – nu a fost abordată în detaliu până în prezent. Se poate pune întrebarea: din ce motiv? Considerăm că sunt mai multe motivaţii. În primul rând, pentru că în perioada comunistă situaţia dialogului dintre majoritate şi minorităţile etnice din România, ca şi dintre minorităţile etnice între ele nu a fost de interes pentru conducerea statului şi, în consecinţă, nici pentru cercetători. Aşa cum a consemnat Ioan-Aurel Pop: „comunismul, cu tot arsenalul său de metode dure sau voalate, a ţinut lucrurile sub control, acoperite de vălul propagandei”. În al doilea rând, deoarece după 1990 nu a fost un climat propice pentru investigarea unui astfel de subiect. Atunci s-au manifestat diverse orgolii, frustrări etc. rămase latente din deceniile precedente.

     Se poate merge mai departe cu discutarea problemei anterior menţionate: de ce nu a fost analizat temeinic subiectul diversităţii etnice în istoria medicinei clujene în perioada interbelică? Răspunsul este dat de faptul că mişcarea medico-istorică din România era, pe atunci, la începuturile sale şi existau foarte multe teme care păreau mai tentante, de la biografii de medici iluştri din trecut până la descrierea unor epidemii. De notat faptul că cea dintâi Catedră cu profil iatro-istoric pe plan naţional a fost întemeiată în 1921, la Cluj. În epoca precedentă, nefiind o catedră de specialitate medico-istorică, nu a existat o preocupare constantă pentru a păstra cât mai multe documente, care să fie utilizate în studii retrospective ale acestei teme.

Autorul