Operele de artă sunt privite mai nou nu doar ca emanaţia unor efuziuni emoţionale, ci ca un demers logic şi raţional.
Este dreptul artistului să se reprezinte aşa cum doreşte, fără a ţine, sau dimpotrivă, dacă doreşte, ţinând cont, de gustul şi aşteptările publicului. Acestea, ca şi gustul public se poate schimba şi un exemplu care invită la meditaţie este chiar cel al artistului (azi i-am zice „performer”) din nuvela Der Hungerkuenstler a lui Kafka. Este vorba despre un artist care atrăgea publicul prin performanţa sa, care consta în capacitatea de a sta închis în cuşcă zile întregi fără a mânca. Deşi impresarul limitase durata postului la 14 zile, eroul lui Kafka dorea să ajuneze cât mai mult, chiar infinit. Dar iată că acest spectacol (sau performance cu vorbele de azi) iese din modă. Artistul continuă la circ, dar apoi nici acolo nu mai este tolerat pentru că împiedică trecerea spectatorilor spre cuştile de animale. Păstrând marca scrierii kafkiene, nuvela ne pune în faţă realitatea dură a vieţii de artist care îşi asumă cu curaj destinul, chiar când publicul nu îl înţelege.
Artiştii de azi sunt încurajaţi să se exprime liber şi cu curaj. Totuşi, pentru a avea succes, este nevoie să se respecte anumite etape, pe care învăţământul artistic superior le oferă studenţilor.
Autoarea
Recenzii
Nu există recenzii până acum.