Boala, ca experiență a degradării/deficienței/vulnerabilizării și ca anticipare a sfârșitului, constituie un dat ontologic al organismelor vii – creatura, entitate efemeră, este destructurată temporar sau iremediabil de intervenția unui agent patologic. Apariția bolii intră în categoria revelațiilor negative, convertite apoi în diverse forme de discurs – fie că e vorba despre discursul analizei științifice, despre cel al terapiilor medicale/alternative, despre un eventual discurs diaristic de urmărire și exorcizare prin scris a bolii sau un discurs cultural multiplicat pe variate paliere: antropologic, filosofic, religios, literar, pictural, cinematografic. Transpunerea bolii în discurs creează iluzia îmblânzirii ei și oferă posibilitatea de a comunica despre aceasta și celorlalți, exhibând mecanismele experienței maladive cu scopul de a genera fie o experiență de cunoaștere, fie una estetică. Intelectualizarea și estetizarea bolii constituie strategii de autoapărare ale omului în fața invaziei patologicului în existența sa prin sublimarea în discurs a simptomelor, traumelor, spaimelor.
Ana-Maria Corinilă-Norocea
Recenzii
Nu există recenzii până acum.