Literaturi transnaționale în transmisiune directă: Transilvania, translații, transgresiuni…

Studiile conținute în acest volum au fost, într-o primă formă, comunicări științifice prezentate la Conferința internațională de studii românești, ediția a 7-a, organizată în octombrie 2022 la UBB, sug egida Centrului de cercetare în filologie modernă (FiM). Semnează: Jarmila Horakova, Luisa Valmarin, Corina Croitoru, Ana-Maria Stan, Grațiela Benga, Imre József Balázs, Larisa Prodan, Andreea David, Ioana Pavel, Ioana Brudașca, Melania Roibu, Helga-Iuliana Bogdan Oprea, Olga Bartosiewicz-Nikolaev, Ștefan Firică, Nicoleta Neșu, Jessica Andreoli, Iulian-Emil Coțofană, Cosmin Divile, Mircea Păduraru, Florin Bican, Eugen Istodor, Marta Petreu, Roberto Merlo, Liviu Papadima, Otilia Hedeșan, Mădălina Agoston, Ioana Bot.

*

     Centrul de cercetare în filologie modernă al UBB (FiM – http://fim.centre.ubbcluj.ro/) coagulează, începând din 2020, activitatea științifică a unei echipe de filologi și istorici (din UBB, dar și din universități poloneze, italiene, maghiare) de renume internațional. El continuă o tradiție multiculturală a filologiei clujene, dar confirmă, totodată, și validitatea orientării recente, pe plan global, în universități, către structurarea cercetării științifice în centre și institute care să ofere un mediu academic și etic „bun conducător de excelență științifică”, precum și o mai mare mobilitate interdisciplinară. Tematica acestui volum, pe care membrii FiM l-au inițiat și coordonat, este, în sine, o dovadă a perspectivelor inovatoare pe care dimensiunile transnaționale, transregionale, translingvistice le pot aduce studiilor de românistică.

*

Studiile de Românistică răspund unor provocări actuale ale lumii (regionale, continentale, trans-continentale…) în care spațiul cultural și istoric românesc se situează, deopotrivă, ca un nod de tensiuni istorice și ca un păienjeniș de contururi, ale unor hărți niciodată definitive, niciodată suprapunându-se perfect dezideratelor discursurilor politice care continuă să construiască și să împartă „lumea”. Imaginea configurată în studiile de față este a unui spațiu intersecțional, deschizându-se către aspecte particulare, pe care cultura românească le primește în evoluția sa istorică și care pot fi privite din unghiuri noi, inițiate de perspective mai accentuat transdisciplinare.

Mădălina Agoston, Imre József Balázs, Ioana Bot, Roberto Merlo