Livada de Vişini, O Continuare, readuce in prim plan metafora centrală a piesei lui Cehov într‑o nouă producţie teatrală a cărei premieră absolută a avut loc la teatrul La MaMa Etc. din New York, în 21 Februarie, 2008. Până la un punct, textul lui Ularu pune în scena o conceptualizare previzibilă a evoluţiei personajelor cehoviene din momentul în care arivistul Iermolai Alecseievici Lopahin intră în posesia livezii de vişini în scopul de a folosi terenul pentru construcţie, iar aristocrata, Liubov Andreievna Ranevskaia, fosta proprietară a livezii, ia calea exilului voluntar la Paris, împreuna cu fiica ei Ania si servitorul lor, desfrânatul Iasha.
Dincolo de relaţionarea celor doua piese, implicarea dramatică a lui Ularu se axează pe geografia interioară a personajelor în zilele de frământări ideologice ale unui Bolşevism nascent. Dacă Cehov, în cuvintele celebrului său personaj, Liubov Ranevskaia, protagonista Livezii de vișini, „vorbeşte despre lucruri care nu contează,” Ularu reliefează în piesa sa un text complicat clădit pe baza uneia dintre trăsăturile principale ale teatrului postmodern: cum se poate rescrie istoria în cultura postmodernistă prin destrămarea elementului istoric propriu zis şi relativizarea evenimentelor istorice datorită relaționării acestora la experienţele personale.
Ileana Alexandra Orlich
Profesor de Literatură Comparată
Arizona State University, SUA
Recenzii
Nu există recenzii până acum.